UE si-a inchis fereastra

Cand comisarul pentru extindere europeana a declarat ca este ingrijorat de situatia politica din Romania, politicienilor de acolo le-au aparut broboane de transpiratie rece pe frunte. O declaratie mai degraba neimportanta a lui Olli Rehn (“pentru moment, prima si cea mai importanta prioritate pentru Romania este sa se pregateasca pentru aderare”) a fost interpretata ca o avertizare dura intr-o tara unde politicienii se tem din ce in ce mai mult ca ceva tot va merge gresit si ca tara ar putea rata sansa de a adera la Uniunea Europeana, noteaza saptamanalul European Voice, citat de Rompres. Criza din Romania Olli Rehn l-a determinat pe premierul Calin Popescu-Tariceanu sa faca un pas inapoi de pe marginea prapastiei, schimbandu-i parerea de a demisiona. Tariceanu a declarat ca si-a schimbat optiunea, dorind sa se concentreze asupra reformelor cerute de catre Bruxelles si asupra reconstructiei tarii, care a fost afectata de inundatii devastatoare. “Ar fi fost o dovada de lasitate daca as fi demisionat acum. Un lider curajos nu isi abandoneaza semenii in momentele grele”, a declarat premierul roman cand si-a anuntat decizia. In schimb, seful guvernului a solicitat un vot de incredere din partea celor doua camere ale Parlamentului in legatura cu decizia politica de reconstructie a tarii dupa inundatii, de pregatire pentru aderarea la UE si, in mod special, de adoptare a reformelor din sistemul judiciar. Tariceanu si-a anuntat demisia in 7 iulie, la o zi dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a respins legile privind reforma in justitie, elemente esentiale in cadrul procesului de aderarea a Romaniei. Dupa o vizita a oficialului roman la Bruxelles si o verificare a situatiei reale alaturi de comisarii care ar putea impiedica aderarea Romaniei la UE in 2007 (Franco Frattini - comisarul european pentru justitie, Neelie Kroes - comisarul european pentru concurenta, si Gunter Verheugen - comisarul pentru intreprinderi si industrie), Tariceanu a ajuns la concluzia ca alegerile anticipate, pe care le dorea in aceasta toamna, ar putea reduce sansele de aderare a Romaniei in 2007. Criza din Bulgaria Bulgaria traverseaza aceeasi criza politica. Partidele politice au fost incapabile sa ajunga la o intelegere in ceea ce priveste coalitia de guvernare dupa ce coalitia socialista pentru Bulgaria a castigat alegerile organizate la 25 iunie, dar cu o majoritate insuficienta pentru a forma guvernul. Luni, 18 iulie, presedintele bulgar Georgi Parvanov le-a inmanat socialistilor mandatul de a forma un nou guvern si, dupa aproape o luna de negocieri, alcatuirea sa va fi anuntata la sfarsitul acestei saptamani. Colegii de partid mai neobisnuiti, precum socialistii, cu radacini in fostul partid comunist, si partidul fostului rege Simeon Saxe-Coburg-Gotha, si-ar putea uni fortele pentru a forma un guvern ce ar putea duce Bulgaria in UE. Solicitari pentru stabilitate politica si in special din perspectiva raportului de tara din octombrie in care Comisia Europeana va recomanda daca este cazul ca Bulgaria si Romania sa adere la UE in 2007 sau in 2008, au exercitat o presiune suficienta asupra politicienilor pentru a pune capat rivalitatilor istorice. Acest lucru nu a dus la cresterea moralului politicienilor bulgari si romani care au auzit ca mai putin de jumatate dintre europeni sunt in favoarea integrarii celor doua tari, potrivit ultimului Eurobarometru publicat in aceeasi zi, la 18 iulie. Compromisuri Tarile candidate Croatia si Turcia au si mai multe motive de ingrijorare. Ministrii europeni de externe au decis la 18 iulie sa amane orice fel de convorbiri referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu Zagreb si Ankara pana in septembrie 2005. Comisarul pentru extindere a prezentat cadrul pentru negocierile cu Turcia la intalnirea ministrilor, dar nici o dezbatere in acest sens nu a avut loc. Ministrii nu au avut probabil starea necesara pentru a considera Turcia un membru al UE din moment ce rezultatele aceluiasi Eurobarometru aratau ca 52 % dintre europeni se opun aderarii Turciei. Numai 10 % dintre austrieci sustin aderarea acesteia la UE, in timp ce in Franta si Germania procentul este de 21 % in favoarea aceleiasi tari. Cei mai entuziasmati de acest lucru se pare ca sunt polonezii, cu un procent de 54 %. Premierul Romaniei si liderii principatelor partide din Bulgaria sunt gata sa faca unele compromisuri care le-ar putea limita, pentru un timp, capacitatea lor de a actiona eficient pe scena politica interna. Si este normal sa revina asupra unor decizii pe care le prezentasera anterior ca fiind ireversibile. Aceasta pentru ca fereastra ocaziei favorabile pentru extindere, despre care Gunter Veheugen vorbea tot timpul cand era comisar pentru extindere, a inceput sa se inchida. European Voice