Tutorele băiatului sechestrat în beci: „Nu vreau să-mi luaţi copiii!”

Imaginile cu băieţelul sechestrat într-un beci din Baia Mare, pe motiv că ar fi încercat să fure o bicicletă, au făcut înconjurul televiziunilor naţionale. Prompt, autorităţile locale competente - Poliţia şi Protecţia Copilului - s-au autosesizat şi au demarat, nevoie mare, anchetele proprii. Oare direcţia în care au pornit năvalnic şi efectele scandalului mediatic sunt spre binele copilului? GAZETA prezintă în premieră lucrurile din perspectiva familiei.

Au trecut două săptămâni de când au fost difuzate imaginile în care se poate vedea cum unui băieţel din Baia Mare i se aplică o corecţie dură, acuzat fiind că ar fi încercat să fure o bicicletă. În genunchi, tremurând de spaimă, cu lacrimile şiroind, băieţelul, reţinut într-un beci, implora iertare. Alimentată de scandalul mediatic, în inima copilului, creşte acum un alt soi de spaimă; aceea de a nu fi despărţit de familia sa.

Poliţia Baia Mare şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş (D.G.A.S.P.C.), în lumina reflectoarelor presei, au demarat, anchetele pentru stabilirea faptelor şi a măsurilor ce se impun. De cealaltă parte, într-un colţ mai umbrit, stau doi oameni îngrijoraţi că statul le va lua copiii; băieţelul, de 8 ani, pe care l-am văzut, cu toţii, plângând îngrozit sub ameninţarea drugului de fier, şi surioara lui mai mică, de 6 ani. Doi copii pe care soarta i-a lipsit de părinţii naturali, şi care, până acum, au găsit dragoste şi îngrijire alături de naşii lor de botez, care le sunt tutori legali.„În faţa lui Dumnezeu, eu şi soţia mea suntem părinţii lor spirituali, pentru că i-am botezat la naştere”, şi-a început povestea Vasile B., tutorele legal al copiilor. 

„De cinci ani, copiii se află la noi, în plasament. Soţia mea este soră cu tatăl natural al copiilor. Protecţia Copilului vroia să-i dea la casa de copii. Judecătorul a cerut anchete şi la sfârşit, prin hotărâre judecătorească, ne-a dat dreptul să le fim tutori. Şase luni a durat procesul. Părinţii naturali erau, într-adevăr, o familie destrămată, trăiau în concubinaj şi erau certaţi cu legea. Amândoi au făcut închisoare. Mama naturală a fost adusă la proces din închisoare, să declare că este de acord cu plasamentul copiilor la noi. Dar asta n-are nicio legătură cu noi. Eu şi soţia suntem oameni corecţi, muncim cu carte de muncă la firme serioase şi avem condiţii să-i creştem. Bunicii copiilor locuiesc în aceeaşi scară de bloc cu noi şi ne ajută şi ei, exact aşa cum se întâmplă în cele mai multe familii”.

Vasile spune că a aflat de imaginile postate pe internet, de la copiii din curtea blocului, după ce acestea au fost difuzate la ştiri. Fiindcă nu ştia cum trebuie să procedeze, sâmbăta trecută a sunat la 112 şi a anunţat că el este tutorele copilului în cauză. Poliţia i-a cerut să meargă să dea o declaraţie care să ajute la clarificarea faptelor. Urma să meargă marţi, când avea liber de la serviciu. Însă lucrurile au început să se precipite. Luni, în jurul orei zece dimineaţa, doi reprezentanţi ai DASPC se deplasează la Şcoala nr. 1, Petre Dulfu, şi scot băieţelul de la ore, pe motiv că trebuie consiliat psihologic, însă, culmea, îl duc la sediul Poliţiei Municipale. Aici băiatul este audiat şi i se ia o declaraţie (!?) -„bătută la maşină”, după cum se exprimă Vasile. Abia pe urmă, este dus la sediul instituţiei care se ocupă cu protecţia copiilor. Faptul că a desenat este toată consilierea psihologică pe care băieţelul şi-o aminteşte când ajunge acasă.

„Nimeni, nici de la Protecţia Copilului, nici de la Poliţie, nu m-a anunţat că vor să-i ia declaraţii băiatului. Nici învăţătoarea, că băiatul este luat de la şcoală.  Marţi am mers la camera 10, la cercetări penale. Mi-au spus că aveau dreptul să-i ia declaraţie fiindcă era de faţă Protecţia Copilului. N-au vrut să-mi arate declaraţia. M-au întrebat de ce copilul era singur, în Centru Vechi. Din ce mi-a povestit băiatul, eu nu cred că era singur. Era în vacanţă, împreună cu alţi copii de la bloc. Se poate întâmpla în orice familie. Copiii sunt copii. Când e la şcoală e mai uşor. După ore merge, împreună cu alţi colegi, la Fundaţia „Casa Zâmbetelor”, de pe Valea Roşie unde mănâncă şi este ajutat să-şi facă lecţiile (Fundaţia Sacro Cuore - n.red.). Noi nu putem să-l ajutăm cu învăţătura, dar niciodată n-a avut probleme cu şcoala sau cu disciplina. Acum, suntem îngrijoraţi pentru că o domnişoară de la Protecţia Copilului ne-a spus că, în urma anchetei, s-ar putea să dea copiii la stat. La casa de copii o să le fie mai bine? Aici suntem o familie. Copiii au mamă şi tată. Au bunici”, oftează Vasile.

Îmi vine greu să întreb:

„Faceţi asta pentru bani?” „Pentru care bani? Este plasament de gradul I. Statul ne dă 97 de lei pentru un copil şi 42 de lei alocaţia, dar toţi copiii primesc alocaţie”.„Vă gândiţi să cereţi, eu ştiu, daune de la cei care v-au terorizat băiatul?” „Nici vorbă. Eu nu ştiu cât timp l-au ţinut în beci. Băiatul spune că mai multe minute, vreo zece. Dar, când eşti aşa de îngrozit, poate că timpul trece altfel. Poliţia face cercetări şi va aplica legea. A fost o lecţie dură, de viaţă, pentru un copil de 8 ani. Se vede în imagini cum tremură de spaimă. Acum, are o spaimă şi mai mare. Să nu fie luaţi, el şi surioara lui, de acasă”.

ATENŢIONĂRI ŞI SUGESTII

Acest articol are la bază povestea spusă de tutorele legal al băieţelului, pentru că a dorit ca lumea să cunoască adevărul, aşa cum îl vede el, pentru ca cititorii să facă distincţie între familia sa şi părinţii naturali ai copiilor. Aceasta nu înseamnă că GAZETA este, implicit şi necondiţionat, de partea tutorelui legal. Totuşi: Sugerăm poliţistului să împăture declaraţia luată de la băieţel şi să o pună în carneţelul cu diverse alte notiţe. Are exact aceeaşi valoare. Ajută la munca poliţistului, dar nu produce efecte. Altfel, tutorele legal trebuia să fie, obligatoriu, de faţă.

Sugerăm angajaţilor plătiţi din bani publici să facă eforturi consecvente de a reveni pe sensul normal de mers în ‘Direcţia’ - din denumirea instituţiei la care prestează servicii - de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Sugerăm educatorilor, învăţătorilor, profesorilor şi directorilor din instituţiile de învăţământ să anunţe imediat părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor, pe care diverşi reprezentanţi ai diverselor instituţii doresc să îi scoată, în diverse scopuri, din perimetrele şcolare. Altfel, dată fiind o ipoteză, s-ar putea ca suma tuturor laturilor să nu le ajungă pentru plata concluziilor.