Turcia, intre douA focuri

Turcia a intrat intr-o perioada cruciala pentru viitorul sau, cu ecourile cumplitului atentat de duminica trecuta soldat cu aproape 20 de morti si peste o suta de raniti, multi dintre ei in stare grava. Este greu de stiut daca un atac de asemenea proportii poate interveni decisiv intr-o situatie politica marcata de iminenta sentinta a Curtii Constitutionale impotriva partidului premierului Recep Tayyip Erdogan. Motiv pentru care este tot mai clar ca daca judecatorii ar decide intrarea in ilegalitate a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP) s-ar putea ca acest lucru sa nu mai surprinda pe nimeni si nici sa provoace reactii de sprijin in favoarea liderului islamist, noteaza in editorialele lor ziarele ABC si El Periodico, citate de Agepres. Economia nu merge atat de bine ca in ultimi ani si se considera ca in cazul unor represalii de amploare, impotriva atentatelor teroriste, turcii isi vor indrepta privirile spre omniprezentele forte armate. Marti, la moscheele din Istanbul unde s-au desfasurat funeraliile au fost postati pe minarete franctirori, in loc de obisnuitii muezini care dau tonul rugaciunilor. Versiunea oficiala insista sa atribuie atentatul de la Istanbul teroristilor kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), chiar daca acestia au infirmat orice legatura cu atacul si au transmis chiar condoleante familiilor victimelor. In mod traditional, in Turcia nu se revendica acest tip de crime, motiv pentru care nu este un lucru obisnuit ca politia si teroristii sa polemizeze pe acest subiect. PKK spune ca bomba a fost plasata de „forte obscure” sau de „statul paralel”, una din realitatile actuale ale procesului impulsionat de guvern impotriva unui misterios grup intitulat Ergenekon, acuzat de numeroase crime nerezolvate pana in prezent. Pentru orice eventualitate, ministrul de interne Besir Atalay a recunoscut ca politia „investigheaza toate posibilitatile”. Iar Erdogan a lasat balta Consiliul de Ministri, care se desfasoara in capitala Ankara, pentru a asista la funeraliile de la Istanbul si „a cere unitate pentru izolarea teroristilor”, desi s-a abtinut sa faca o referire directa la activistii kurzi. Intre timp, cei 11 judecatori au inceput deliberarile pentru a dicta sentinta in cazul cel mai important din ultimii ani din viata politica a tarii. Ziarele s-au facut ecou al declaratiilor lui Erdogan de la sfarsitul saptamanii trecute in care recunostea ca a comis „unele greseli”. Oktay Uygun, profesor de drept politic la Universitatea din Istanbul amintea marti ca Partidul Virtutii a fost considerat ilegal de Curtea Constitutionala „doar pentru ca a anuntat ca intentioneaza sa ridice interdictia privind folosirea valului in cladirile publice”, in timp ce Erdogan a obtinut aprobarea sa chiar de Parlament. Yusuf Kanli, unul din editorialistii cei mai cititi, are putine indoieli privind decizia judecatorilor, desi el se declara „impotriva interzicerii partidelor care nu s-au implicat in violenta”. In mediile financiare opiniile par impartite. „Desi scenariul nostru de baza ramane acela ca judecatorii vor ilegaliza AKP, in ultimele zile s-au suscitat multe sperante la Ankara ca partidul va supravietui”, se arata intr-un raport al JPMorgan. Firma de consultanta Raimond James a informat la randul ei ca „probabilitatea dizolvarii AKP ramane destul de mare” si ca optimismul recent „nu pare justificat”. Erdogan a facut pana acum apel la unitate, iar la sediul partidului nu au fost remarcate masuri speciale impotriva a ceea ce ar putea veni. Strategia a ramas, ca si pana acum, discretie si moderatie. Nu mai este nevoie de niciun alt ingredient pentru a spori sentimentul de catastrofa in randul turcilor. Economia trece din nou prin momente grele, mai ales intr-o tara sensibila la cresterea preturilor la petrol si la alimentele de baza, cu urmari imediate in viata cotidiana. Presiunea din partea Curtii Constitutionale care trebuie sa ia o decizie daca Erdogan respecta mostenirea laica a republicii intemeiate de Mustafa Kemal Ataturk, il obliga pe premier sa-si concentreze toate fortele pentru a-i convinge pe judecatori ca nu aspira la islamizarea societatii si la generalizarea culturii valului. Dar, in acelasi timp, il forteaza sa elimine orice suspiciune ca doreste sa flexibilizeze metodele dure de reprimare a gherilei PKK, pentru a respecta exigentele UE in materie de drepturi ale omului. Inchistarea problemei kurde, cu corolarul sau terorist, se complica acum si prin scindarea remarcata in sanul PKK, intre sustinatorii punerii capat a rezistentei si extremistii, opusi oricarui acord. Tendinta generalilor spre politica mainii forte par sa fi sporit randurile celor din urma, desi intre cei peste 15 milioane de kurzi care suporta cea mai mare parte a acestui razboi nedeclarat, primii sunt mai acceptati. Chiar si urmasii mostenirii lui Abdallah Ocalan, liderul istoric al PKK condamnat la inchisoare pe viata pentru crimele sale, par scindati asupra drumului ce trebuie urmat. In conditii normale, guvernul lui Erdogan ar trebui sa modereze ardoarea militarilor si sa caute modalitatea de a ajunge la un compromis cu membrii kurzi moderati si sa-i izoleze pe radicali. In situatia actuala este insa imposibil, cu prima instanta a tarii scrutata permanent de armata - garanta laicitatii si unitatii nationale impotriva oricarui executiv care nu-i este pe plac. In momentul cand va fi anuntata decizia judecatorilor, nu pare ca vor avea loc manifestatii de sprijin in favoarea lui Erdogan, desi in urma cu un an el a obtinut un rezultat record in alegeri, de 47 la suta din voturi. Toata lumea se asteapta insa la alegeri anticipate: o dovada in acest sens este ca deputatii, incepand cu cei din AKP, pregatesc o lege ce garanteaza pensiile celor cu mai putin de un an de mandat. El Periodico