TUNURI FINANCIARE la imbunatatiri funciare

* Aplicarea haotica a legilor, management dezastruos, lucrari de miliarde, atribuite prin incredintare directa, fonduri drenate in lucrari defectuoase si o „avalansa” de controale * Pe scurt, o afacere urat mirositoare, care a adus la sapa de lemn imbunatatirile funciare din Romania * Desi problemele cu iz penal au fost cuprinse in mai multe rapoarte, si, recent, au fost confirmate si de un control al Curtii de Conturi, deocamdata vinovatii raman invaluiti in ceata. Creat in perioada regimului rosu si prezentat ca unul dintre „faptele de arme” ale regimului communist, sistemul imbunatatirilor funciare din Romania s-a transformat intr-un sistem de „inrautatiri” funciare, cu tepe fabuloase din bani publici. In documentele oficiale, sistemul este caracterizat simplu: aplicarea defectuoasa a legilor, management dezastruos, interese, lipsa de fonduri. Simplu, sistemul poate fi descris astazi printr-un singur cuvant: faliment. Doua rapoarte oficiale recente, unul realizat de Comisia parlamentara - din care au facut parte si trei deputati din Maramures - si unul realizat de Curtea de Conturi si facut public saptamana trecuta, scot la iveala nereguli grave, cu iz penal. Atribuirea directa a unor contracte de miliarde, lucrarile supraevaluate, fictive sau „pro-bono” nu ocolesc nici Maramuresul. Creat in cea mai mare parte in jurul anilor ’60, sistemul de imbunatatiri funciare si irigatii din zona de Nord-Vest s-a transformat, dupa 1990, intr-o vaca buna de muls pentru o mana de „baieti destepti”, alesi pe spranceana, prin „negociere directa”. Rezultatul? Sistemele de miliarde sunt bune astazi doar pentru casat. Tavalugul acestei afaceri oneroase, care seamana cu o matriosca, si din care au inceput sa tot iasa in ultimii ani scandaluri legate de sporuri si lucrarile acordate ilegal, a trecut prin Parlament si se indreapta spre DNA, via Curtea de Conturi. Dupa ce au descoperit brusc ca sistemul de irigatii si imbunatatiri funciare e pe butuci, alesii au stabilit ca o comisie parlamentara sa ia in vizor situatia. Din comisie, au facut parte si trei deputati maramureseni: Pavel Horj, Stefan Buciuta, Istvan Beres. Tinta principala: SNIF si ANIF, sucursalele Somes-Cris. Dupa Revolutie, sistemul vital pentru productivitatea in agricultura a fost impartit intre Administratia Nationala pentru Imbunatatiri Funciare (ANIF) si Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare (SNIF). ANIF se ocupa de administrarea digurilor, canalelor si sistemelor de irigatii, iar SNIF - de intretinerea si repararea acestora. Numai ca, ulterior, SNIF a pierdut exclusivitatea administrarii lucrarilor, iar lucrarile au „zburat”, prin incredintare directa, catre privati. Tot ca urmare a prevederilor Legii 138/2004 si a divizarii fostului SNIF SA in SNIF SA si ANIF RA s-au infiintat sucursale judetene ale SNIF SA. Dar, dupa reorganizari successive, multe au disparut. Altele, cum este cea din Maramures, nu au personalitate juridica. Practic, pe de o parte, SNIF s-a trezit cu o structura superaglomerata de personal tehnic, care nu mai putea executa lucrari decat pe hartie: „Structura personalului din cadrul sucursalei o consideram necorespunzatoare, avand in vedere proportia existenta intre personalul direct productiv - 145, si cel indirect productiv - 90. Aceasta situatie provine din carentele Legii 138/2004, care stipuleaza ca administratia nu executa lucrari, ci doar administreaza si exploateaza lucrarile, in acest fel personalul tehnic (indirect productiv) este folosit ineficient si transformat in birocrati care produc doar hartie”, se arata in raportul Comisiei parlamentare. Pe de alta parte, fondurile pentru imbunatatiri funciare, peste 10 milioane de RON, numai in Maramures, ajungeau direct in buzunarul unor firme. Iar daca la aceste carente adaugam modul defectuos de finantare implementat dupa 1990, cand proprietarii de terenuri au fost exclusi de la coplata lucrarilor al caror beneficiar erau de fapt, avem tabloul complet al colapsului din sistem. In urma descinderilor in teren, parlamentarii care au verificat sistemele de irigatii din cadrul SNIF Somes-Cris au propus casarea lor: „Avand in vedere situatia amenajarilor de irigatii din cadrul sucursalei Somes – Cris, corelat cu lipsa de interes a beneficiarilor de teren din zona pentru folosirea lor, conducerea acesteia solicita casarea sistemului si scoaterea lor din patrimoniul sucursalei”. In acelasi timp, desi sucursala a modernizat mai multe statii de pompare in perioada 2002-2009, s-a ajuns in situatia penibila de a nu putea folosi investitiile. In raport se arata: „Desi sucursala a beneficiat, in perioada 2002 – 2009, de lucrari de modernizare a statiilor de pompare AP Ant, SP Iraghios, SP Cefa, SP Ciur, SPE Bervei, SPE Mof, precum si a unor constructii hidrotehnice in sistemele de desecare Iar – Crasna – Somes, din judetele Satu Mare si Bihor, sucursala se vede in imposibilitatea efectuarii lucrarilor de intretinere curenta, revizii si reparatii, atat la reteaua de canale, cat si la statiile de pompare, datorita alocarii unor sume insuficiente pentru aceste operatiuni necesare mentinerii sistemului de imbunatatiri funciare in conditii de functionare normala. Astfel, s-a ajuns in situatia de a avea statii de pompare recent modernizate, care sunt decuplate de la energie din cauza imposibilitatii platii facturilor de energie la pomparile pentru desecare efectuate”. Mai mult, in acelasi document se arata ca cele doua statii de pompare, de desecare din judetul Maramures sunt scoase din functiune datorita unor defectiuni sau descompletari. In timp ce SNIF a ajuns in colaps din cauza ca nu poate participa la licitatii ANIF, in schimb, in unele cazuri, a executat lucrari in subantrepriza, fondurile pentru imbunatatiri funciare sunt jucate la ruleta ruseasca a incredintarilor directe. Vreti exemple? Cel mai elocvent caz este un contract atribuit la inceputul acestei luni, prin negociere directa, fara publicarea unui anunt prealabil. Valoare: peste 142.000 de RON. Beneficiar: CIFTRUT S.A. Obiectivul este denumit generic: lucrari de I+R in amenajarile de IF, altele decat irigatiile administrate de Unitatea Administrativa Maramures”. De fapt, aceeasi societate a primit, in 2008, in acelasi mod, un contract si pentru celelalte zone. Un alt exemplu este obiectivul «Reabilitare-amenajare-desecare Razoare-Lapus-Libotin», contractatat de Ifmar SA. Valoarea, conform anuntului de licitatie, era de 746,830.35 RON, numai ca din scriptele ANIF reiese ca lucrarile receptionate au fost de 828.992 lei, suma la care s-au mai adaugat 257.066 lei. In total, lucrarea a sarit de un million de RON, fara explicatii si alte licitatii. In alte cazuri, lucrarile, pe langa ca au fost atribuite defectuos, nici macar nu au fost executate. Este cazul unor lucrari in perimetru din comuna Botiza, investitii care „bat” spre trei miliarde de lei vechi. Primarul Ioana Trifoi a tot explicat ca s-a incercat „fentarea” lucrarii si ca aceasta a fost realizata numai dupa „galagia de rigoare”. Management neperformant „Conducerea SNIF (AGA, CA si directorul general) a practicat un management neadecvat si neperformant, nereusind sa valorifice in favoarea societatii - in sensul unei functionari viabile si diminuarii, prin forte proprii, a gradului de indatorare catre bugetele publice - facilitatea legala de care a beneficiat aceasta, in perioada celor 3 ani de exclusivitate (2004-2007), in sensul finantarii indirecte de la bugetul statului prin contractarea fara licitatie, prin negociere directa cu o singura sursa, a lucrarilor de intretinere si reparatii ale ANIF (art.87 din Legea nr.138/2004; pct. 4 si 17 anexa la HG nr.1407/2004” - se arata in raportul Curtii de Conturi Afacerea Romag Comisia parlamentara a anchetat si o afacere celebra: Romag. Deputatul Pavel Horj, membru in comisie spune ca: „Afacerea Romag a inceput prin ’98 - ’99. Statul Roman a garantat cumpararea a unor pachete agricole cu vreo 120 de milioane de dolari, s-au adus utilajele, s-au inchiriat, iar prin 2004, cand a venit Alianta DA la putere, au constatat ca nu se luasera niciun ban pentru utilajele inchiriate. Le-au retras toate, le-au vandut la licitatie, le-au cumparat fostii chiriasi si, din 120 de milioane de dolari, s-au luat pe ele vreo 15 - 16, iar restul a fost smecherie”. „Am fost in Comisia de Ancheta privind Imbunatatirile Funciare. Anul trecut au fost aceste sedinte. Sunt sume foarte mari, care reprezinta prejudiciul adus sistemului de imbunatatiri funciare prin dezmembrarea sa. Noi am estimat pagube de ordinul miliardelor de dolari. Nu stiu sa mai spun cifre ca este de anul trecut. In 1990, Romania avea infrastructura pentru irigarea a 3 milioane de hectare. Iar acum noi, cel mai mult, am irigat undeva la 560 de mii de hectare. In rest, nu mai exista infrastructura de irigat, s-au dezmembrat, s-au vandut, ca multe erau din aluminiu. Ori este vorba de valori foarte mari. Tin minte ca, prin documentele care mi-au ajuns in mana, numai in 2004, au fost instrainate vreo 11 mii de aripi de ploaie. Asta insemnand undeva la 40 de tone de aluminiu. A fost gasit unul, Coman, dar nu mai retin prenumele. Era o organizatie a utilizatorilor de apa pentru irigatii (OUAI), deci era vorba de OUAI-ul Cosereni, care primise in gestiune 11 mii de aripi de ploaie, dar erau fictive. Coman asta era doar magazioner si semnase pentru ele. Iar dupa ce au inceput sa-l cheme la declaratii Parchetul si Politia, s-a sinucis. Despre Maramures n-au fost asemenea discutii, pentru ca aici nu sunt instalatii de irigat atat de importante. Bineinteles ca imbunatatirile funciare nu presupun doar irigatii, dar noi ne-am orientat in general inspre sistemele acestea de irigat pentru ca disparusera toate”, a spus deputatul Pavel Horj. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro