Trecerile morții

Săptămâna trecută, în orașul maramureșean Ulmeni, a avut loc un dublu accident feroviar. Inițial, o femeie a fost lovită de tren, iar, ulterior, autospeciala SMURD, care a plecat să o salveze, a fost de asemenea acroșată de tren. Evenimentul reprezintă însă doar vârful unui „iceberg” pe care autoritățile îl cunosc, dar îl ignoră de ani buni: două treimi din trecerile la nivel cu calea ferată din România sunt semnalizate doar cu „Crucea Sfântului Andrei”.
Zeci de persoane mor anual în accidente la nivelul trecerilor de cale ferată. Lipsa de atenție a șoferilor și lipsa de semnalizare corespunzătoare a trecerilor la nivel cu calea ferată curmă vieți, mutilează oameni și produc pagube materiale importante.
Ultimul eveniment tragic de acest fel a avut loc recent, în Ulmeni. Inițial, o femeie a fost lovită de tren și se afla în stop cardiorespirator. Ca într-o comedie neagră, ambulanța SMURD, care se deplasa să îi acorde ajutor, a fost și ea lovită de trenul personal ce făcea legătura între Baia Mare şi Jibou. Medicul şi ambulanţierul au ajuns la spital. Iar femeia decedase între timp.
Conducătorul autospecialei a fost sancționat contravențional conform prevederilor O.U.G. 195 din 2002. Însă, problema e mult mai complexă. Iar vina principală o poartă semnalizarea sau, mai bine zis, lipsa semnalizării corespunzătoare a trecerilor la nivel cu calea ferată. Respectiva trecere nu are nici barieră, nici semnale luminoase, ci doar „Crucea Sf. Andrei”. În aceeași situație se află peste 3500, din cele peste 5000, de treceri la nivel cu calea ferată din țară. Doar un sfert, adică 1.500 de treceri la nivel cu linia de cale ferată, au „protecţie activă”: barieră automată, barieră mecanică sau semnale acustice şi luminoase. Iar acest lucru ucide, an de an. Asta, deși un act normativ din 2018 obligă CFR Infrastructură să monteze bariere sau semibariere pe Drumurile Naționale Europene şi pe Drumurile Naționale care prezintă un grad ridicat de producere a accidentelor şi să asigure vizibilitatea trecerilor prin curățarea vegetației.

Dezastrul de la nivelul trecerilor de cale ferată se reflectă în statistici. Din păcate, Oficiul European de Statistică Eurostat a plasat România pe locul 4 la accidente feroviare mortale în UE în 2020, cu un număr de decese de 4,1 raportat la 1 milion de locuitori, cauza principală fiind accidentele produse la trecerile la nivel cu calea ferată.
Soluția ar fi modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată. Programe există, planuri există, bani, mai puțin. De exemplu, în 2020, banii au ajuns doar pentru montarea a 15 bariere, iar anul trecut pentru 20. În acest ritm, o să avem nevoie de 20 de ani ca să punem în siguranță și în conformitate cu legea toate trecerile la nivel cu calea ferată din țară.
Senatorul maramureșean, Sorin Vlașin, a cerut, săptămâna trecută, sprijinul Ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, pentru a accelera procesul de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată: „După cum știți, două treimi din trecerile la nivel cu linia de cale ferată, din cele peste 5.000 existente pe drumurile din România, sunt semnalizate doar cu indicator rutier, deși un act normativ din 2018 obligă CFR Infrastructură să monteze bariere sau semibariere pe Drumurile Naționale Europene şi pe Drumurile Naționale care prezintă un grad ridicat de producere a accidentelor şi să asigure vizibilitatea trecerilor prin curățarea vegetației. Programele de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată s-au derulat anii trecuți foarte lent, din cauza lipsei de fonduri, iar această întârziere cauzează în continuare accidente grave, provocate de neasigurarea corespunzătoare a șoferilor, care înseamnă, în primul rând, pierderi de vieți, răniți sau oameni mutilați pentru întreaga viață, pagube materiale şi întârzieri majore pentru trenurile de marfă şi călători. Din păcate, așa cum știți, Oficiul European de Statistică Eurostat a plasat România pe locul 4 la accidente feroviare mortale în UE în 2020, cu un număr de decese de 4,1 raportat la 1 milion de locuitori, cauza principală fiind accidentele produse la trecerile la nivel cu calea ferată. Sunt convins, domnule ministru, că prin implicarea dumneavoastră, procesul de semnalizare corespunzătoare a trecerilor la nivel cu calea ferată, din județul Maramureș, și din țară va putea fi accelerat”, se arată în interpelarea senatorului Vlașin.

România, oficial pe locul 4 la accidente feroviare mortale în UE
Statistica întocmită de Eurostat face referire și la victimele accidentelor feroviare din blocul comunitar.
Oficialii de la Bruxelles indică faptul că 687 de persoane şi-au pierdut viața şi 468 au fost grav rănite în accidente feroviare în 2020, ambele cifre fiind în scădere comparativ cu 2010. Tot ei notează că, în cazul deceselor, în ultimul deceniu a avut loc o scădere de 45%, de la 1.245 în 2010, până la 687 în 2020.
Și aici, România este pusă tot pe locul 4. Astfel, țările membre ale UE, în care în 2020 s-au înregistrat cele mai multe decese în accidente feroviare, ar fi fost Polonia (148), Germania (137) şi România (79 de decese).
Raportat la populație, România este „arătată cu degetul”. Numărul deceselor în accidente feroviare, raportate la un milion de locuitori, arată că media UE este de 1,5, însă în două state membre raportul a depășit cifra 4: Slovacia (4,9) şi România (4,1).
Datele Eurostat mai arată că cea mai răspândită cauză a deceselor în urma accidentelor feroviare o reprezintă persoanele care traversează calea ferată prin locuri nepermise (411 cazuri sau 60% din numărul total al persoanelor care şi-au pierdut viața în accidentele feroviare), urmată de accidentele la trecerile la nivel cu calea ferată (213 decese sau 31% din total).