Traznaile bahice ale finlandezilor

Finlandezii par sa o fi luat razna complet, barurile cu reni, bauturile pe tractor sau o vodca ingerata in pestera de gheata fiind doar cateva din specialitatile pe care le ofera originalele si excentricele baruri din capitala Finlandei, unii din proprietarii lor fiind cunoscuti deja in intreaga lume pentru bizareria lor, scrie revista germana Der Spiegel, citata de Rompres. Niina lucreaza in cel mai rece loc din Helsinki si asta pe timp de vara. Tanara, in varsta de 19 ani, roboteste la minus 12 grade in barul denumit „Arctic Ice Bar” din Helsinki. Finlandezii se aduna aici din cand in cand pentru cate o petrecere, in rest barul fiind ocupat de turistii care vin sa dea pe gat cate o portie. Barmanita datoreaza jobul pe care il are inclinatiei conationalilor ei catre latura trasnita a vietii. Finlandezii se intrec in competitii de stat la sauna, aruncari de galosi si telefoane mobile si in cat de mult poate rezista cineva, gol, pe un musuroi de furnici. La asta se adauga se pare si o alta intrecere a ciudatilor si anume cine are cel mai original bar. Pentru a constata acest lucru, autorii articolului au facut un tur prin barurile capitalei finlandeze. Vodca la gheata In Helsinki este luna iunie, iar afara este cald si din ce in ce mai luminat. Orasul se afla la 60 de grade latitudine nordica, iar din mai pana la sfarsitul lui iulie, aici abia daca exista noapte in adevaratul sens al cuvantului. Finlandezii serbeaza in aceasta perioada anotimpul lor vara, in restul anului dominand intunericul si frigul. Asta face sa para cu atat mai ciudat faptul ca barul „Arctic Ice Bar” este vizitat de clienti chiar si pe timp de vara. Inainte de a intra in acest infern de gheata, fiecare vizitator primeste cate un palton dupa care, dupa ce treci prin doua usi, esti intampinat de un val de frig. Aproape tot ce se gaseste in acest bar este facut din gheata: peretii grosi de 20 de centimetri, cele doua mese de bar si tejgheaua la care barmanita Niina amesteca bauturile ce urmeaza sa fie servite. Gheata pentru incaperea de 10 metri patrati este importata din Laponia. Aerul din jur miroase a alcool, la urma urmei aici fiind servita vodca atat pura, cat si sub forma de cocktail in toate culorile. In pretul de intrare de zece euro este inclusa deja o bautura. Orice alta bautura consumata aici costa zece euro. Niina considera aceste sume drept compensatie pentru suferinta indurata. „Sunt foarte des racita”, spune ea, vesta termorezistenta, cizmele tip Moon Boots si manusile groase neputand sa faca mare lucru pentru a impiedica aceste efecte nedorite. Ea lucreaza sase zile pe saptamana, timp de cate sapte ore pe zi, in acest loc. In cea de-a saptea zi, ea merge la sauna. Usile se deschid si in interior paseste Julia, o femeie la in jur de patruzeci de ani, din Londra. „Ei, asta este cu totul altceva”, spune ea. Apoi, britanica incepe sa tremure, mai ales ca in ziua respectiva incaltase niste FlipFlops (un fel de sandale de baie). Dupa ce da pe gat rapid vodca primita, ea se ridica si se retrage afara, inspre vara care scalda orasul Helsinki. Barmanita Niina nu poate decat sa se bucure pentru ca atunci cand nu are clienti ea se poate incalzi la bodega spaniola din apropiere. Unul din clienti reusise odata performanta de a sta la bar doua ore si jumatate, timp in care a comandat doar doua bauturi de la Niina, care tremura de frig. Si noi (spune autorul) iesim rapid, dupa doar un sfert de ora. Vaci, tramvaie si bere Ne deplasam apoi agale pe strada Mannerheimintie. Deodata huruie pe langa noi barul pe roti „Spaerakoff”, un tramvai transformat in local de culoare rosie, asta in timp ce toate celelalte tramvaie din Helsinki sunt verzi. Tramvaiul are ca scop sa combine plimbarea prin Helsinki cu bautul unei beri. Urmatoarea atractie nu este nici ea prea departe. Este vorba de bodega „Zetor”, apartinand baietilor din grupul muzical „Leningrad Cowboys”. Pentru local este chiar potrivita denumirea de hambar, pentru ca aici se sta pe tractoare scoase la reciclare, marca Zetor (Cehia), iar in jur se pot vedea unelte agricole. Berea e adusa dintr-o camaruta de scanduri iar de pe pereti se holbeaza vaci de carton. In bar stau la o bautura finlandezi de varste mai inaintate, cu camasi din bumbac si ochii fixati pe paharul din fata lor. Faptul ca pe ringul de dans din apropiere isi misca picioarele niste fete apetisante pare sa nu-i intereseze prea tare. Intr-o incapere separata sunt servite mancaruri finlandeze traditionale, pe care le poti manca doar cu o baveta. De la masa la care stam putem vedea cum un finlandez de 39 de ani isi serbeaza ziua de nastere. Prietenii sai il leaga chicotind la ochi si ii toarna pe gat diferite bauturi alcoolice. Opera si discoteca Pe latura posterioara a teatrului suedez se gaseste „Teateri”, o combinatie curioasa de bar, foaier si discoteca. Sus, pe teresa de pe acoperis, se danseaza pe ritmuri de muzica electronica in timp ce noi ramanem in partea de jos a barului. Ce combinatie! Tineri finlandezi, care abia au implinit 18 ani, stau in pantaloni scurti in zona exterioara a barului, perechile mai in varsta se destind sub candelabrele decadente din foaier, in tinuta festiva de duminica, pentru ca mai tarziu, cu cat timpul inainteaza, sa apara deodata barbati in frac, veniti, se pare, de la opera. Si ei vin sa consume o bere, al carei pret este in Helsinki cam peste tot cinci euro. Ne plimbam pe Esplanadi, zona de lux a capitalei finlandeze. La stanga ne apare in fata ochilor hotelul „Kaemp”, primul hotel de la fata locului, la dreapta situandu-se cladiri reprezentative din secolul al XIX-lea. Este ora 23.00, iar intregul Helsinki pare sa se fi adunat tocmai in acest punct. Peste tot vezi tineri care comunica plini de animatie sau fumeaza o tigara, in baruri fumatul fiind strict interzis. Fumatorii sunt tolerati doar in pub-uri sau baruri sportive. Aici se poate vedea un cilindru de marimea unei coloane pentru afise, care invita la pufait. Firmelor le pare insa acest lucru ca fiind cam prostesc. Deodata, rasuna muzica de orchestra, patru muzicieni stradali finlandezi apucandu-se sa cante melodii populare. Spontan, printre tineri se formeaza perechi care danseaza cate un vals la miez de noapte. Suntem aproape de port si putem vedea golful, acolo unde tot timpul se incruciseaza ambarcatiuni cu panze. Noptile albe nu cunosc pauze nici macar pe suprafata apei. Barul cu reni Pe drumul de intoarcere mai facem o oprire la barul „Moscow Bar”, un loc dealtfel racoros. Acolo retraim atmosfera de bar din perioada Razboiului rece. Prin boxele invechite sopotesc slagare rusesti si duduie muzica roc finlandeza. In bar mai vezi si un fel de tonomat din perioada sovietica si un orar vechi de zboruri al companiei Interflug, pe care se afla orele curselor dinspre Helsinki catre capitala rusa. Chiar langa acest bar se afla barul „Corona”, care apartine unor proprietari de marca, producatorii finlandezi de filme Mika si Aki Kaurimaeki. Bautura de adio o sorbim noaptea aceasta in barul „Poro”, un bar cu reni. Tejgheaua este aici invelita cu piele sintetica de ren, iar pe pereti atarna blanuri si coarne de ren originale. Un ultim pahar de vodca in aceste tinuturi lapone si suntem gata pregatiti pentru o excursie in patul de hotel. Der Spiegel