Traducatorul Evangheliei Mariei Magdalena

* Stefan Marinca – filozof, teolog si traducator din copta Carte de vizita: Stefan Marinca s-a nascut la 3 noiembrie 1974, în Ieud, judetul Maramures. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” din Baia Mare, dupa care, în 1995, a urmat cursurile Universitatii de Nord Baia Mare. Si-a continuat studiile universitare în strainatate. În 1996, a urmat cursurile de Limba si cultura italiana, la Università per Stranieri din Perugia. Între 1996 si 2002 a studiat Teologia la Instituto Teologico di Asissi si, în paralel, Filozofia la Università degli Studi di Perugia (1998 – 2002) si Coptologia, filozofia si istoria antica la Westfälische Wilhelms Universität Münster. Din 2003 pâna în prezent lucreaza la teza de doctorat, o lucrare de coptologie, filozofie si teologie. Plecat din Maramures în Italia pentru a scrie o lucrare despre crestinismul timpuriu, Stefan Marinca si-a continuat studiile universitare la Perugia, Asissi si Münster. În prezent, îsi pregateste lucrarea de doctorat cu titlul „Gnostici crestini si filozofi în secolele II-III. O cercetare asupra izvoarelor filozofice din textele de la Nag Hammadi.” Stefan Marinca s-a întors pentru câteva zile în Maramures, cu putina vreme înainte de a participa la lucrarile unui congres international dedicat Evangheliei lui Iuda. Timp suficient pentru a realiza un interviu. Reporter: Cât de grea sau de usoara a fost trecerea de la Universitatea de Nord din Baia Mare la cea din Münster? Stefan Marinca: Relativ usoara, pentru ca, pe de o parte, am avut marea sansa ca multi dintre profesorii de la Universitatea de Nord din Baia Mare sa-mi fie, în primul rând, prieteni, iar, pe de alta parte, foarte multi dintre profesorii de la universitatile la care am studiat mi-au devenit foarte buni prieteni. Rep.: Care e diferenta fundamentala dintre sistemul de învatamânt superior din România si cel occidental? S.M.: Ceea ce m-a surprins foarte mult în Occident, atât în Italia, cât si în Germania, este onestitatea intelectuala si faptul ca orice forma de cercetare apartine unui lant de cercetari. Îmi aduc aminte cu placere, în schimb, de o persoana din Baia Mare care a însemnat foarte mult pentru mine si care a fost profesorul Ioan Chis Ster. Rep.: Care sunt argumentele pentru care si ortodoxismul si catolicismul se considera, fiecare în parte, superior celuilalt? S.M.: Dintr-un punct de vedere teologic, as prefera sa vorbesc despre „adevaruri implicite”. Dintr-un punct de vedere istoric, cred ca e vorba mai degraba de doua tipuri de nostalgii – estetizate, chiar si teologic – si anume nostalgia primei si unicei Rome si nostalgia fata de a doua (Constantinopol), a treia (Moscova) si a patra Roma (Bucuresti). Rep.: De unde vine preocuparea pentru limba copta? S.M.: Am plecat în Italia cu ideea de a scrie o teza despre istoria crestinismului timpuriu, respectiv despre Simon Magul, si am ajuns sa scriu o teza despre izvoarele filozofice în câteva texte care provin din „religia (gnosticism) fondata” de Simon Magul. Singurele marturii directe despre aceasta religie ne-au fost transmise în limba copta si de aceea am fost constrâns sa învat limba copta. Perspectiva neconfesionala Rep.: Ai pendulat oarecum între ortodoxism si catolicism. Unde te situezi în momentul de fata? S.M.: Asta tine oarecum de istoria tragica a familiei mele. Însa, eu studiez teologia din perspectiva omului de stiinta, care este cu siguranta o perspectiva neconfesionala. Rep.: De ce crezi ca Isus nu a zâmbit niciodata? S.M.: Ha! Fals! Într-un document de secolul al II-lea, adica Evanghelia lui Iuda, Isus râde, chiar patimas, de vreo trei sau patru ori, iar acest fapt a fost consecinta întrebarilor pe care i le-au adresat ucenicii. Rep.: Ca sa iesim putin din zona teologiei si filozofiei, ce altceva te mai pasioneaza? S.M.: Îmi permit sa spun ca sunt un mare cititor de poezie, mai ales poezie italiana contemporana. Deasemenea, mi-as dori foarte mult sa finalizez o traducere pe care am început-o cu multi ani în urma. E vorba despre o lucrare a lui Giordano Bruno: „Degli eroici furori”. Rep.: Cum ti s-a parut reîntâlnirea cu Maramuresul? S.M.: Maramuresul mi-e tot mai aproape si tot mai departe. Tot mai aproape pentru ca nu pot sa nu ma regasesc în acest spatiu; tot mai departe pentru ca, de fiecare data când ma întâlnesc cu el, ma simt tot mai ratacit... Rep.: Exceptând vizitele tale anuale, ce alte legaturi mai pastrezi cu Maramuresul? S.M.: Citesc cu regularitate presa, cu siguranta GAZETA de Maramures, mentin o legatura constanta cu Jani si Tibi (Janina Friedrich si Tiberiu Alexa – n.red.) si încerc sa stabilesc anumite legaturi culturale între institutiile academice din care fac parte si cele de acasa. Evanghelia Mariei Magdalena Rep.: Ce te socheaza în România? S.M.: Antisemitismul difuz, xenofobia si o la fel de difuza teorie a conspiratiilor. Rep.: Cum vezi toata „agitatia” creata în jurul Evangheliei lui Iuda? S.M.: Pe de o parte, ma bucura acest fapt, în masura în care un text antic stârneste un interes generalizat; pe de alta parte, astept cu nerabdare o clarificare stiintifica a acesteia, în contextul literaturii crestine din secolul al II-lea. Rep.: Daca Biblia ar putea fi rescrisa, câte Evanghelii crezi ca ar trebui sa cuprinda? S.M.: Dintr-un punct de vedere teologic, patru; din punct de vedere al „daca-ului istoric”, cu siguranta mai multe. Rep.: Crezi în autenticitatea Evangheliei Mariei Magdalena si în veridicitatea acesteia? S.M.: Evanghelia Mariei Magdalena exista si cred ca este foarte utila întelegerii crestinismului din secolele II-III. Nici un istoric serios nu ar putea sa o considere „autentica”, însa ea reintra în traditia literara, teologica si culturala a crestinismului, oricum l-am socoti noi acum, estetic sau ortodox. Este primul text integral pe care l-am tradus din copta în germana. Ceea ce m-a fascinat foarte mult în acest text este figura Mariei, ca fiind „superioara si mai agresiva” decât cea a lui Petru si a celorlalti apostoli. Optiuni si argumente l Toma Necredinciosul sau Iuda Iscarioteanul? Toma. l Credincioase sau atee? Credincioase. l Sfântul Francisc sau Martin Luther? Sfântul Francisc. l Fructe de mare sau fructe de padure? Fructe de... poame. l Dante sau Goethe? Dante. l Zidane sau Materazzi? Materazzi! Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro