Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa 
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Marţi , 13 Martie , 2012
Topul animalelor cu cea mai bună memorie
Deşi pentru mulţi pare greu de crezut, unele specii de animale au o capacitate de a memora care o întrece, pe alocuri, pe cea a omului, mai ales că unora dintre ele le-a fost necesară pentru a supravieţui milioane de ani.
Potrivit Weird Worm, iată câteva specii care întrec omul în ceea priveşte memoria.
1. Cimpanzeii
În cadrul unui studiu realizat de Universitatea Kyoto, câţiva cimpanzei au fost învăţaţi să numere de la 1 la 9 şi apoi supuşi unor teste în paralel cu oamenii.
Fiecare dintre subiecţi a văzut locurile pe care le ocupau mai multe cifre, aflate în dezordine, pe un ecran. Monitorul a fost apoi acoperit cu o pânză prin care nu se putea vedea, iar subiecţilor li s-a cerut să indice locul ocupat de fiecare cifră, în ordine.
Cimpanzeii s-au descurcat de departe mai bine decât oamenii la a ţine minte locurile ocupate de fiecare cifră şi, mai mult, performanţa lor nu a scăzut când perioada în care li s-a permis să privească ecranul cu cifrele, neacoperit, a fost scurtată, ceea ce i-a făcut pe cercetători să atribuie aceasta capacitate a cimpanzeilor aşa-numitei memorii fotografice.
În ceea ce priveşte oamenii, aceştia s-au descurcat mai prost atunci când perioada în care au văzut cifrele a fost redusă – cu cât aceasta a fost mai mică, cu atât mai scăzută a fost acurateţea cu care au indicat locurile cifrelor.
2. Gaiţa de munte
Ca multe animale, această pasăre culege toamna provizii pentru iarnă, însă ce o face să fie unică este faptul că adună mai mult de 30.000 de seminţe de pin pe care le ascunde în circa 5.000 de locuri, iar în timpul iernii le găseşte pe toate, deşi locurile respective sunt adesea acoperite de un strat de zăpadă.
Gaiţele de munte reuşesc această performanţă datorită unei memorii spaţiale sofisticate, care le permite să-şi amintească repere pentru a localiza cele câteva mii de ascunzători.
Mai mult, hipocampusul acestei păsări, acea parte din creier asociată cu memoria spaţială, continuă să producă neuroni la maturitate. Astfel, în timp ce memoria omului îşi pierde din capacitate odată cu înaintarea în vârstă, cea a gaiţei de munte se îmbunătăţeşte.
3. Elefanţii
Elefanţii pot păstra urma a până la 30 de membri de familie, indiferent de direcţia către care s-au îndreptat aceştia. Ei reuşesc acest lucru prin crearea unei “hărţi” mintale pe care localizează poziţia fiecărui membru, ceea ce le permite să se despartă în mici grupuri pentru a căuta mâncare sau pentru a socializa, fără să se teamă că se vor pierde unii de alţii.
Iar pentru a menţine o hartă cât mai precisă, elefanţii o îmbunătăţesc constant folosindu-se de informaţiile noi pe care le obţin cu ajutorul simţului olfactiv. Spre exemplu, de fiecare dată când un elefant identifică mirosul urinei unuia dintre ceilalţi membri ai familiei, el şterge din minte vechiul loc în care ştia că se află acesta şi îl reţine pe cel actual.
4. Caracatiţa
Spre deosebire de alte nevertebrate, caracatiţa are atât memorie pe termen scurt, cât şi pe termen lung dezvoltate, acestea fiind alimentate de o jumătate de miliard de neuroni. Deşi şi oamenii au aceste tipuri de memorie, tot dezvoltate, ceea ce scoate în evidenţă caracatiţele este faptul că zona lor din creier responsabilă cu memoria pe termen scurt este direct legată de zona responsabilă cu memoria pe termen lung printr-o structură cunoscută ca lobul vertical.
Astfel, în perioade de stres puternic, când învăţarea rapidă poate garanta supravieţuirea, memoria pe termen scurt a caracatiţei poate fi îmbunătăţită de cea pe termen lung prin acel lob vertical. Mai mult, fiecare tentacul al acesteia are o memorie proprie, permiţându-i să reacţioneze la stimuli şi să se poarte semi-autonom.
5. Leii de mare
Un grup de cercetători din cadrul Universităţii din California a reuşit să înveţe un leu de mare conceptul de asemănare. Leului de mare botezat Rio i s-a arătat un simbol şi apoi două cartonaşe – unul cu simbolul pe care îl văzuse înainte şi altul cu un simbol diferit. La scurt timp, acesta a identificat corect simbolul pe care l-a văzut iniţial (după care a fost recompensat cu un peşte). Însă, impresionant este faptul că, după zece ani, i s-a dat un test similar, numai că au fost folosite cifre şi litere în loc de simboluri.
Deşi timp de zece ani nu mai fusese antrenat cu acest tip de probe, el a fost capabil să identifice cifrele şi literele care erau la fel. Iar dacă acest lucru nu pare extraordinar comparativ cu memoria oamenilor, trebuie luat în calcul că speranţa de viaţă a unui leu de mare este de 25 de ani, astfel că este cu atât mai uimitor faptul că a reţinut conceptul de asemănare după zece ani, fără să îl exerseze în acest timp.
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.
