Tomograful lui Sabin / Subtilitate

(continuare)

Un exemplu oarecare de subtilitate: dacă nu îți pasă, nu înseamnă neapărat că ești indiferent ci doar că, poate te simți mai bine fiind... altfel. Când oamenii sunt întrebați ce este nepăsarea, majoritatea cred că este un soi de indiferență perfectă și serenă față de oricine și orice, un soi de calm superior, de invidiat, ca o barieră în fața oricărei furtuni. Nu este însă adevărat, această abordare este profund eronată deoarece nu există nimic ad­mirabil în indiferență. Oamenii aparent indiferenți sunt mai degrabă niște penibili temători și speriați, care încearcă cu disperare să facă pe indiferenții tocmai pentru că le pasă anormal de  mult, le este frică de lume, de existență și în special de posibilele repercusiuni ale pro­prii­lor alegeri, așa că se abțin total de a le face, evită să ia decizii, își suprimă liberul arbitru și se ascund în zona gri, lipsită de emoții și răspunderi sau riscuri, preocupați doar de propria lor persoană și mai ales de a face orice pentru a se sustrage de la toate chestiile mâncătoare de timp, emoții și energie numite VIAȚĂ.

Așadar, atunci când spun „nu-mi pasă”, nu înseamnă că nu îmi pasă de absolut nimic ci dimpotrivă, înseamnă că nu îmi va păsa niciodată mai mult de răzbunare în dauna obiectivelor pe care le am, chiar dacă asta va însemna să enervez câțiva oameni, pentru a face ceea ce eu cred că este corect și important sau nobil. Pe scurt, este obligatoriu să ne surmontăm sentimentele negative, frustrările și adversitățile, inclusiv arătarea unei fețe schimonosite de un urlet sau a degetului mijlociu.

Trebuie să devenim din aceia cărora nu le este mereu teamă de eșec sau de ridicol ci să fim capabili să facem haz de noi înșine dar în același timp să ne rezolvăm și treaba, pur și simplu pentru că știm că așa trebuie și așa este corect, dincolo de sentimentele și orgoliile noastre, dincolo de mândria noastră și chiar de nevoile noastre, dacă acest lucru se impune.
Nu-mi pasă de lucrurile care nu contează în viață dar îmi pasă de tot ceea ce contează: familie,  prieteni, un scop ade­vărat sau mai multe, un vin bun, muzică bună, iar dacă este neapărată nevoie, chiar și câteva confruntări, ori de care ar fi acestea. Iar dacă vom alege să ne pese doar de lucrurile mari și importante, este demonstrat statistic și istoric că și oamenilor din jur le va păsa de noi.

(va urma)