Tomograful lui Sabin / Selfie

…„Ce înseamnă după 25 de ani modernizarea României? Unde o regăsim dacă ne raportăm la societate, la nivelul de trai, la ceilalţi indicatori socio-economici, la dezvoltarea instituţională, la dezvoltarea locală, la infrastructură, la politica externă, comerţul exterior şi la prezenţa în lumea occidentală?

Se pare că am rămas repetenţi la toate capitolele care pun în valoare modernizarea. Ar fi cel mai simplu să acuzăm statul, împreună cu toate instituţiile sale, pentru că nu şi-au îndeplinit rolul, nu au furnizat acel minim de servicii publice de calitate necesare pentru a câştiga în modernitate, am putea să acuzăm toate guvernările că nu au urmărit cu predilecţie obiectivele de dezvoltare, că nu au urmărit reforma instituţională, administrativă şi juridică, să acuzăm parlamentul că a făcut legi speciale, dedicate  protejării unor grupuri de interese, în loc să forţeze, în spiritul Constituţiei,  îmbunătăţirea legilor organice sau a codurilor care să conducă la o reală modernizare a statului.

Am avea dreptate. Suntem o mahala, un amalgam de incultură, grobianism, băşcălie şi prost gust, cosmetizate cu milionari de carton, opulenţă, prostituţie şi fals vedetism, o mocirlă infectă pe care plutesc insule de indivizi prea laşi, prea bătrâni, prea aroganţi ca să se mai uite în jurul lor şi să mai încerce să schimbe ceva.

Cu toţii suntem vinovaţi pentru ceea ce este România astăzi! Ne-am distrus educaţia, ne-am măcinat valorile moştenite, ne-am sărăcit moral şi afectiv. Nu există modernizare fără educaţie. Civilizaţia occidentală s-a clădit pe sute de ani de cultură, de valori dezbătute şi comentate, pe oameni de valoare, pe o experienţă universitară critică. România a avut mereu şi are şi în prezent oameni de artă, are o cultură cu care se poate identifica şi lăuda, dar ţara  s-a şubrezit, economia a fost căpuşată, profesioniştii, oamenii calificaţi au emigrat ori s-au ascuns, educaţia e la pământ, sănătatea e la pământ, armata, justiţia… aproape toate sunt la pământ.

Modernizarea rămâne o iluzie construită prin reclamă, printr-un mecanism pervers de marketing, printr-un consumism deşănţat, printr-o cămătărie instituţionalizată de şcoala economică occidentală, alături de o schemă piramidală de deposedare a avuţiei naţionale. Societatea românească trebuie reclădită prin instigare la cultură, prin abuz de educaţie, prin impunerea unor repere morale, prin reconstruirea instituţiilor fundamentale şi prin afirmarea unui stat puternic. Iar pentru ca toate acestea să se întâmple, trebuie să ne scufundăm în mocirlă şi să începem curăţenia!”…          

Cristi