Tomograful lui Sabin / Psih, psih…

…Bun venit, Domnule Q. Ştiu că titlul dv. nobiliar este Don Q de la Mancha, dar cred că vă pot spune Don Q. Spuneţi-mi, vă rog, ce vă aduce la mine? Aceeaşi problemă de acum vreo două luni, când aţi început să aveţi halucinaţiile acelea? Aşa, îmi amintesc acum că am şi citit ceva despre o cavalcadă a Dvs. asupra unor mori de vânt despre care spuneaţi că erau uriaşi. Da, vă ascult cu atenţie, erau uriaşi, e limpede ca lumina zilei. Aha, spuneţi că s-ar putea totuşi să fie doar o problemă simplă de percepţie mai ales că de câte ori vedeţi un bordei vi se pare că este un castel.

Hmmm!, fascinant. Oare dormiţi suficient pentru un cavaler rătăcitor, cea mai nobilă îndeletnicire, după propriile Dvs. afirmaţii? Spuneţi că dormiţi destul, dar îmi amintesc cum Sancho mi-a povestit odată despre fanteziile Dvs., Domnule Q. Spunea că din prea puţin somn şi prea mult citit el crede că vi s-a stafidit creierul şi v-aţi pierdut raţiunea. De ce nu mi-aţi spus? Aceasta ar putea fi cauza problemelor Dvs. Nu subscrieţi la ideea că dormiţi prea puţin şi citiţi prea mult? Bine, haideţi atunci să revenim la ideea de cavaler rătăcitor.

Ce v-a determinat să alegeţi hălăduiala, părăsindu-vă confortul şi bunăstarea? Trebuia să faceţi asta pentru că este chemarea Dv. şi nu mai puteaţi suporta ideea că lumea suferă din cauza lâncezelii Dvs.? Aha, deci vă simţiţi responsabil pentru bunăstarea întregii lumi? Aţi fost dăruit cu talentul de a lupta deci este datoria Dvs. să-i apăraţi pe cei slabi şi să le faceţi dreptate? Păi atunci cum explicaţi faptul că lumea vă crede nebun? Înţeleg, pur şi simplu sunt incapabili să vă înţeleagă măreţia, vă invidiază şi chiar vă persecută, au încercat să v-o fure şi pe Dulcineea...

Oare ceea ce afirmaţi a fi persecuţie, nu este de fapt teama disimulată că nu o meritaţi, că nu sunteţi destul de bun pentru ea?

Mulţi oameni sunt încercaţi de astfel de sentimente traumatizante şi mulţi dintre ei nu ştiu să le exprime la fel cum nu ştiu să lupte pentru dorinţele şi nevoile lor. Astfel ajung la momentele în care sunt obligaţi să se întrebe care este rostul lor în viaţă, momente în care devine extrem de importantă conştiinţa unei realizări semnificative. Iar cine nu are aşa ceva, poate visa... Cu ochii deschişi şi gura căscată. Pe curând, Domnule Q !