Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Tomograful lui Sabin / Halou
„…Sunt oameni care reuşesc să se facă repede plăcuţi de ceilalţi, aplicând conştient sau inconştient ceea ce în limbaj neştiinţific se numeşte «efectul de halou».
În general, când întâlnim o persoană care ne impresionează cu una din calităţile ei, tindem să îi ignorăm defectele sau să dăm la o parte toate celelalte fapte care spun contrariul, acesta este efectul de halou. Când întâlnim o persoană pe care nu o putem suferi din prima clipă, fără să ştim de ce, poate doar din cauza numelui care ne trezeşte amintiri neplăcute şi tindem să îi ignorăm calităţile, asta este tot efectul de halou.
Deci, efectul de halou se manifestă atunci când ne simţim atraşi sau respinşi de o persoană, fără să ţinem seama de ansamblu ci doar de o singură trăsătură dominantă, fie ea pozitivă sau negativă. Suntem sub influenţa acestui efect zi de zi. Ne formăm concepţii, prejudecăţi şi convingeri despre oamenii cu care relaţionăm doar pe baza unor interacţiuni superficiale, dar care sunt decisive.
Cu cei care ne plac de la început, suntem toleranţi până la a le nega defectele evidente, iar cu cei ce ne sunt antipatici tindem să fim extrem de critici, tot pe baza unei evaluări superficiale. Acesta este unul din motivele pentru care prima impresie este atât de importantă, chiar hotărâtoare atunci când ne întâlnim cu cineva. Statistica spune că o primă impresie nefavorabilă se poate schimba abia după 7 ore de interacţiune cu persoana care şi-a făcut o părere greşită despre noi. Derren Brown, mentalist britanic, a explorat ideea aceasta într-un mod inedit: a împărţit în două un grup de fete, apoi a rugat un băiat să se filmeze în timp ce povesteşte despre el şi personalitatea lui.
Singura condiţie era să filmeze două versiuni ale aceluiaşi video în care să spună exact aceleaşi lucruri, cu exact aceleaşi cuvinte doar că într-unul să fie entuziasmat de ceea ce spune, iar în al doilea să fie posomorât şi anxios. Rezultatul a fost cel aşteptat: contează mai mult CUM spui decât ceea CE spui...”