Tomograful lui Sabin / Ecce homo

O privire retrospectiva asupra istoriei umanitatii ne permite sa observam ca dincolo de zbaterea pentru putere, influenta si bani, a existat o cautare permanenta a omului providential, generatorul de solutii, liderul, salvatorul… Fiecare ev a avut asteptarile lui, dar trecand peste timp, acesti oameni providentiali erau de fapt cautati pentru ca societatea a avut, are si va avea nevoie de modele. Azi, aceasta lipsa de modele credibile este, in opinia mea, expresia unei crize morale majore, generatoare de bulversari distrugatoare prin polarizarea extrema a optiunilor in absenta unei scari de valori unanim impartasite ce ar putea da sansa celui ce le intelege, le accepta si mai ales le practica, sa isi implineasca prin modul de viata rolul pe acest pamant, lasand, poate, o urma luminoasa pentru cei ce vor veni. Astfel de oameni nu au nevoie sa se lupte pentru putere, ci ei sunt rugati, mai devreme sau mai tarziu, sa si-o asume atunci cand devine evident ca sunt cea mai buna sau chiar singura solutie. Nu vreau acum sa fac apel la istoria personalitatilor care au modelat lumea, deoarece poate va este binecunoscuta, vreau sa vorbim despre prezent, despre aici, despre noi, despre un anume mod de viata, o anume tinuta, un anume mod de comunicare. Poate ca ar trebui sa invatam sa-i respectam pe toti ceilalti fara partinire, sa le acordam prezumtia de intelepciune, sa-i lasam sa simta ca le suntem alaturi fara a le impune cu orice pret parerea noastra, chiar daca suntem convinsi ca avem dreptate. Spunea cineva: „cunoaste-te mai intai pe tine insuti, iubeste-ti aproapele, ajuta-l respectandu-i demnitatea” si sunt intru totul de acord cu asta. Si inca ceva, nu avem voie sa uitam niciodata de puterea ucigatoare a cuvantului. Fiecare trebuie ales cu intelepciune si spus cui trebuie si cand trebuie. Vorbele noastre trebuie sa cladeasca, si nu sa devina arme sau capcane. Noi toti am putea fi mai buni pentru noi insine si pentru cei din jur, fara ostentatie si fara dorinta trufasa a recunoasterii. Iar cine are ochi de vazut, inima de simtit si minte de inteles... Sabin Nemes BOTA