Tomograful lui Sabiin / O cale

„...Calea japoneză a sabiei sau Arta marţială a afacerilor” cartea lui Bjørn Aris nu este o lucrare ştiinţifică, ci este mai degrabă rezultatul unei selecţii a celor mai preţioase şi poate profitabile informaţii care sunt furnizate cititorului prin metafore, nu doar pe cale raţională, ci şi prin alte căi.

Ea este, în egală măsură, o poveste personală, dar şi un sprijin acordat companiilor şi indivizilor pentru a-şi desfăşura afacerile într-un mod cât mai sănătos şi cu mai mult succes. Autorul descrie drumul său de la poziţia de simplu funcţionar într-o bancă la un profund cunoscător al înţelepciunii japoneze, punând toată învăţătura acumulată în slujba semenilor săi, ajutându-i astfel, printre altele, să găsească o soluţie la o problemă în doar zece minute, bazându-se doar pe intuiţie. Încă din vremea Renaşterii, noi, occidentalii, ne-am limitat la a gândi folosind raţiunea şi cele cinci simţuri. Raţiunea ne călăuzeşte modul în care acţionăm.

Noi credem, că, folosindu-ne de raţiune putem înţelege şi rezolva toate problemele cu care ne confruntăm. Dar asta este, oare, adevărat?

Luăm decizii înainte de a ajunge la o concluzie raţională şi nu conştientizăm cu adevărat decât 15-20 de impulsuri informaţionale pe secundă în timp ce subconştientul nostru primeşte 11 milioane de astfel de impulsuri pe secundă. Raţiunea nu reprezintă deci decât vârful aisbergului.

Şi atunci, oare, raţiunea este cea care ne călăuzeşte?

Fiind conduşi doar de raţiune şi de cele cinci simţuri, nu reuşim să vedem imaginea de ansamblu. Acest lucru este valabil şi la oameni, şi la companii. Oamenii se simt de multe ori izolaţi şi deprimaţi. Au impresia că au ajuns să fie aruncaţi de colo-colo de forţele globale asupra cărora au pierdut orice control. Pierd atât legătura cu alţi oameni, cu societatea şi cu natura. Companiile occidentale se confruntă din ce în ce mai mult cu probleme pe care nu le pot rezolva singure, indiferent de cât de bine s-ar reorganiza şi la cât de mulţi consultanţi ar apela.

Managerii se înstrăinează din ce în ce mai mult de angajaţi, iar companiilor le este tot mai greu să pună în practică idei noi, înainte de a fi prea târziu. Pentru a rezolva toate aceste probleme, trebuie să renunţăm la cadrul tradiţional al modului nostru de a gândi....”