• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 19 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 6 Martie , 2006

Tipografiile, sub lupa europeana

Uniunea Europeana a analizat competitivitatea in sectorul tipografic din cele 25 de state membre si cele doua state candidate (Romania si Bulgaria). Concluziile studiului au aratat ca desi sumele investite sunt mari, forta de munca implicata in acest sector nu depaseste 4 % din totalul fortei de munca. In Romania, mai putin de 1% din totalul fortei de munca lucreaza in acest domeniu. Un studiu realizat de Eurostat (Biroul de Statistica al Uniunii Europene) arata ca in 2002, aproximativ 1,9 milioane de europeni lucrau in domeniul tipariturilor, dintre care 795.200 in edituri, peste 1 milion in tipografii si alte servicii legate de activitatea de tiparire si aproximativ 43.100 in media tiparita. Studiul, facut public in acest an, a analizat evolutiile inregistrate de acest domeniu in ultimii 10 ani, in cele 25 de state membre ale Uniunii Europene si statele candidate (Romania si Bulgaria). Concluziile arata ca tipografiile, editurile, presa si alte segmente ale acestui domeniu nu ocupa un rol privilegiat in economia nationala a unei tari. Chiar daca investitiile sunt consistente, acest domeniu absoarbe un procent mic al fortei de munca. Astfel, daca in tari precum Irlanda si Germania numarul persoanelor angajate in acest sector reprezinta un procent de 4,5%, respectiv 3% din totalul angajatilor, in Romania mai putin de 1% din totalul angajatilor lucreaza in tipografii, edituri, ziare sau in domenii conexe. Volumul mic de munca se explica prin faptul ca domeniul are un pronuntat caracter regional si national, fiind puternic influentat de barierele lingvistice care reduc aproape total posibilitatea de a accede la piata externa. Astfel, chiar daca volumul investitiilor si sumele implicate in domeniu sunt mari, nivelul productiei este mai mic, respectiv si forta de munca. Situatia se prezinta la fel si in Maramures. Viorica Jentea, director al editurii si tipografiei Enesis din Baia Mare, considera ca numarul mic de angajati este determinat de utilajele performante: „investitiile din domeniul tipografic sunt foarte mari. Utilajele au preturi impresionante, se plateste undeva la 80-100.000 de euro pentru un utilaj auxiliar. Intr-adevar nu sunt foarte multi angajati deoarece in cazul utilajelor performante totul este mecanizat, fiind nevoie doar de un supraveghetor.” Numaratoarea institutiilor tipografice Conform statisticii publicate de Eurostat, in Romania, in 2002, in sectorul tipografic existau 2.955 institutii si peste 31.000 de angajati. Tara cu cele mai multe institutii tipografice este Marea Britanie, unde activeaza aproape 30.000 de astfel de firme, dintre care 1.400 sunt institutii media. Foarte aproape de Marea Britanie se situeaza Franta (cu 29.679 institutii tipografice), Italia (cu 27.500) si Spania (cu 21.670). Plutonul celor patru s-a distantat net de celelalte tari, fiind urmate, la mare distanta, de Germania si Polonia cu cate 18.000 de institutii tipografice. O analiza a produselor sectorului tipografic arata ca ziarele au atras spre acest sector cei mai multi bani. Foarte aproape de ziare sunt periodicele si revistele, urmate de carti. Astfel, in perioada 1995-2004 s-a inregistrat o crestere de 13,1% in domeniul ziarelor. Pana in 2002 s-a inregistrat o crestere anuala de 3,8%, dupa care activitatea din acest sector a inceput sa scada. Totusi, trendul de scadere a continuat doar patru ani, deoarece in 2004 sectorul inregistra o crestere record de 4,2%. Problema acuta a mediei tiparite raman „costurile de productie”. In Romania, raportul costuri de productie-profitabilitate inclina decisiv spre costuri. Conform statisticilor, in 2002, Romania se afla in coada plutonului in ce priveste rata profitului, aproape 90% din venituri fiind destinate acoperirii cheltuielilor. Daca aproximativ 80% din cheltuielile institutiilor media romanesti erau cheltuieli legate de salarii si de tiparire, costurile de tiparire reprezentau mai mult de 65% din cele 80 de procente. Situatia este diferita in cazul cartilor. In mod paradoxal, chiar daca tiparirea cartilor se afla in regres in intreaga Europa, este una dintre cele mai profitabile activitati ale acestui sector. Bineinteles, atunci cand tirajele sunt pe masura. Iar aici Romania este din nou deficitara, tirajele cartilor romanesti fiind foarte mici. In Maramures exista peste 20 de edituri si tipografii si tot atatea institutii media, dintre care mai mult de jumatate apartin sectorului printat. Toate acestea la doar 500.000 de locuitori. „Tirajele sunt foarte mici” „Intr-adevar, sectorul tipografic nu inregistreaza cresteri de activitate. Firmele mari au personal calificat care realizeaza pe calculator pliantele, brosurile sau alte materiale de care au nevoie si nu prea mai apeleaza la tipografi. Situatia nu este diferita in ce priveste partea de editura. Autorii ar scrie, dar nu au sponsori care sa le publice cartile. Iar tirajele sunt foarte mici, cate 300, maxim 500 de bucati dintr-o carte.” - Viorica Jentea, director al Editurii si Tipografiei Enesis Statistici invechite Singura statistica efectuata in Maramures in care sa se evidentieze care sunt meseriile in care activeaza locuitorii acestui judet a fost efectuata in cadrul recensamantului din 1992. Atunci s-a consemnat ca 75 de maramureseni lucreaza in activitatea editoriala, dintre care 15 barbati si 60 de femei. Aproximativ 225 s-au declarat scriitori, artisti, creatori si interpreti, dintre care 156 barbati si 66 femei. Cu activitati culturale si artistice (teatru, cinema, radio-tv) au declarat ca se ocupa 101, dintre care 71 de barbati si 30 de femei. In Maramures mai erau si 44 de arhivisti, bibliotecari, documentaristi si asimilati. Dintre acestia, 18 erau barbati si 26, femei. Bineinteles ca in 2006 datele sunt complet schimbate. Din pacate, recensamantul din 2002 nu a sondat acest aspect, astfel incat Directia de Statistica nu are studii recente cu privire la orientarile profesionale ale maramuresenilor. Si fiindca recensamintele sunt programate din 10 in 10 ani, mai avem de asteptat vreo sase ani pentru a vedea cati tipografi, editori si ziaristi sunt in Maramures. Mihaela MIHALEA mihaela@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.