Tipgex Ghitta, circuitul calitatii

Vasile Ghita s-a lansat in afaceri in primii ani de dupa Revolutie. Si de atunci, n-a desfiintat, n-a vandut si n-a daramat nimic. Timp de aproape 16 ani a urmat un plan riguros de investitii, construindu-si astfel o afacere solida, moderna, complexa si, mai ales, la standarde UE. Reteta succesului? Personal specializat, multa munca si sprijinul acordat de familia sa. Atu-urile unei afaceri solide sunt munca, perseverenta si profesionalismul. Nu e o utopie, e o „axioma” reliefata deja de societatea Tipgex Ghitta SRL, care a fost infiintata in 1991. In ton cu „moda” din acea vreme, administratorul firmei si unicul asociat, Vasile Ghita, s-a gandit sa deschida un bar in localitatea Ardusat. Afacerea s-a dovedit una profitabila, mai ales ca Ghita avea grija ca barul sa fie aprovizionat cu produse „rare” la acea vreme, cum era berea. Numai ca, nu s-a multumit cu atat. In 1992 a cumparat 50 de scrofite gestante si s-a gandit sa-si extinda activitate in domeniul cresterii porcinelor. Cum livrarea porcilor in viu era destul de problematica, iar banii erau greu de recuperat, a mai facut o investitie: autorizarea unui punct de sacrificare, tot in localitatea Ardusat. In 1993, a achizitionat o macelarie in zona pietei din Baia Sprie. Odata extinsa, afacerea avea nevoie si de modernizare. Urmatorii trei ani au insemnat modernizarea fermei din Ardusat si cresterea numarului de efective la 300-400. Ulterior, investitiile lui Ghita au vizat comertul. Societatea a achizitionat mai multe masini, axandu-se si pe transport intern. Cum desfacerea lasa inca de dorit, in 1996, firma a mai cumparat o macelarie mica, cu o capacitate de pana la 1.000 de kg pe zi, situata pe strada Mihai Eminescu numarul 11, unde se afla si in prezent sediul firmei. Dupa doua-trei luni, capacitatea de productie s-a triplat, si a continuat trend-ul ascendent, ajungand in prezent la 5.000 de kg pe zi. In 2000, a urmat extinderea fermei din Ardusat, prin construirea a doua noi adaposturi de crestere si ingrasare pentru porcine, cu o capacitate de pana la 1.200 de capete. Dupa finalizarea investitiei, a urmat si primul import de purcei de 25-30 de kg, din Austria. Si cum, strategia de afaceri a lui Ghita era una riguroasa, s-a gandit ca e pacat ca masinile sa se intoarca goale in Austria. Asa ca, a ajuns sa exporte oi. In acest fel, societatea a mai bifat o investitie: ferma de carantina pentru ovine tot in Ardusat, de unde pleca tineret ovin spre UE, in special Austria. Prin 2002, fermele lui Ghita aplicau deja o buna parte din cerintele impuse azi de UE, cum ar filtrele sanitare etc. In 2004, dupa acelasi model european, societatea a initiat o noua investitie: un nou abator cu o capacitate de 300 de capete de porci pe zi si 100 de bovine pe zi. Acum, abatorul se afla in plina modernizare, urmand sa devina abator mixt pentru porcine, bovine si ovine. Un an mai tarziu, a inceput constructia unei noi fabrici de procesare a carnii in Recea, pe Aleea Mocirei numarul 1. Pentru dotarea fabricii, dar si a abatoarelor din Ardusat, societatea urmeaza sa primeasca finantare prin programul Sapard. Mai mult, odata cu demararea lucrarilor la fabrica de procesare a carnii, Ghita a transformat o cladire veche in cantina-restaurant, cu o capacitate de circa 300 de locuri si un magazin alimentar. Altfel spus, Ghita a creat un ciurcuit, in care primeaza calitatea: asigura cresterea animalelor, abatorizarea, procesarea, transportul si desfacerea. Astfel ca, si „materia prima” pentru restaurant e tot din „productia proprie”, deoarece Ghita se ocupa si de culturi vegetale. Desi societatea are un „palmares” de invidiat, planurile nu se opresc aici: pana la finele anului, Ghita doreste sa definitiveze dotarea fabricii cu o capacitate de 20 de tone pe zi si a abatorului ce poate prelucra zilnic 300 de porci, 100 de bovine si 200 de ovine, si sa le puna in functiune. Dar lista investitiilor nu se va termina cu siguranta aici. Iar Ghita are deja o reteta a succesului care a dat rezultate: sprijinul acordat de familia sa, fara de care sustine ca n-ar fi ajuns aici si faptul ca toti cei peste 100 de angajati sunt buni profesionisti. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro