Tineri, curajosi si musulmani

Ultimii doi ani nu au fost usori pentru nimeni, nici macar pentru cei care au sperat ca razboiul din Irak va conduce la instaurarea unei democratii decente, printre ei numarandu-se si cunoscutul editorialist american Thomas Friedman de la New York Times, citat de Rompres. Si chiar dupa consumarea scrutinului irakian din 30 ianuarie, desfasurat dupa demisia Cabinetului libanez si reformele anuntate de presedintele egiptean Mubarak, totusi este prea devreme pentru a declara victoria. Friedman crede ca avem de-a face cu niste substante chimice extrem de instabile, marturisind insa ca tinerii arabi si musulmani intalniti dupa 11 septembrie 2001, oameni care l-au indemnat sa scrie despre nevoia de democratie si reforma, ii mareste speranta ca razboiul din Irak ar putea da roade. Desigur ca multi americani sunt surprinsi, pentru ca timp de 50 de ani, America a tratat tarile arabe si musulmane ca pe o gramada de statii de benzina. Singurul lucru de care i-a pasat a fost ca aceste statii sa fie deschise si functionale, sa aiba preturi mici si sa se poarte frumos cu Israelul. Atat timp cat aceste regimuri au respectat cerintele SUA, au avut voie sa faca orice au dorit in ”ograda” lor. Au putut sa isi trateze femeile cum au vrut, au putut scrie despre America cum si ce au dorit, au putut predica intoleranta fata de ce religii au vrut, doar sa tina deschise pompele si sa fie draguti cu Israelul. Ei bine, in 11 septembrie 2001, America a fost lovita de ceea ce se intampla in ”ograda” acestor tari. De atunci, a devenit clar ca daca SUA nu stabilesc un parteneriat cu tarile arabe si musulmane pentru a le schimba contextul, daca nu le ajuta sa creeze un spatiu eliberat de razboaiele ideologice care sa permita lansarea unui dialog, atunci inseamna ca SUA nu le mai ramane decat sa se roage sa nu mai cunoasca un al doilea 11 septembrie. Proiectul Ijtihad Friedman marturiseste ca a stiut din totdeauna ca SUA au parteneri in regiune, dar miscarile democratice care s-au produs in ultimul timp arata cu tarie cat de multi tineri din aceste tari doresc sa isi faca auzite aspiratiile si sa isi realizeze potentialul pe care il au, lucruri pe care liderii lor laici si spirituali le blocheaza. Irshad Manji, o tanara musulmana stabilita in Canada, autoare a unei carti curajoase intitulate Problema Islamului astazi, este un exemplu de cum poate fi realizat acest lucru. ”Nu exista o idee mai mare pentru lumea musulmana de azi decat redeschiderea portilor gandirii independente, a ijtihad-ului. Aceasta este principala teza a cartii mele: sa arat ca Islamul a avut candva o traditie pluralista a dezbaterilor critice si a polemicilor si ca musulmanii trebuie sa o redescopere pentru a moderniza Islamul pentru secolul al XXI-lea. Aceasta nu inseamna sa fii radical, ci credincios”, spune Manji. Nascuta in Uganda, Irshad Manji a imigrat in Canada si conferentiaza frecvent pe tema diversitatii. ”Chiar inainte de 11 septembrie, observam ca dupa conferintele mele tinerii musulmani se adunau spre marginea clasei. Asteptau ca toata lumea sa plece si apoi imi spuneau ca este nevoie de mai multe voci pentru a ajuta la deschiderea religioasa a lumii musulmane si arabe, deoarece daca nu se deschide, ei o vor parasi. Este exact ce nu inteleg clericii. Salvam Islamul, aratand actualei generatii cum poate face parte dintr-o lume pluralista ramanand in acelasi timp musulmani credinciosi.” In acest scop, Manji tocmai a lansat Proiectul Ijtihad. ”Obiectivul” este de a crea un pol de conducere care sa ii atraga pe tinerii musulmani pro-reformisti si sa conteste deschis rigiditatea si conformismul Islamului, de a afla totodata de ”epoca de aur” a Islamului, cand musulmanii, evreii, crestinii au colaborat pentru a pastra si largi cunoasterea, lucru care arareori este predat in scoli, fie ele laice, fie religioase.” La indemnul studentilor, Manji a reusit traducerea cartii sale in araba si urdu si a postat o varianta electronica pe site-ul ei personal. Tinerii arabi si pakistanezi o citesc si o discuta pe diverse forumuri. De curand, Manji a fost abordata de un editor arab care s-a oferit sa ii publice cartea in Irak. ”Nu ma pot abtine sa nu apreciez simbolistica gestului. Bagdadul a fost leaganul Iluminismului Islamic, intre secolele al VIII-lea si al XII-lea. A fost o intrepatrundere de bunuri, servicii si idei mari”, spune Manji. Vestea buna este ca tinerii arabi si musulmani incep sa aiba alt gen de conversatii, diferite de cele din ”ograda” si tot mai multi vor sa iasa in fata, sa se faca auziti. The New York Times