Terra, peste 10.000 de ani

Peste 10.000 de ani Sahara va fi verde. Verile vor fi foarte calde, iernile foarte reci, iar oamenii, daca vor mai fi, vor gandi mai mult si vor trai mai mult, dar nu vor invinge virusii si bacteriile, nu vor inceta sa manance carne si nu se vor hrani cu alimente sintetice. Acesta este portretul Planetei Terra „creionat” de sapte experti intervievati de revista Newton, citata de Rompres. Ceasul timpului In 1996, americanul Danny Hillis, om de stiinta “vizionar”, si Brian Eno, faimos muzican englez, au creat Long Now Foundation, pentru a realiza un orologiu urias care sa bata “tic-tac” o data pe an, sa mute acul indicator o data intr-un secol, sa sune la inceputul fiecarui mileniu, si sa scandeze timpul vreme de... 10.000 de ani, fara ca nimeni sa-l intoarca. Opera colosala, care va fi construita in inima unui munte din Nevada, are un dublu scop: sa lase un semn despre epoca noastra, asa cum sunt Piramidele pentru egipteni, si sa ne oblige azi sa ne gandim la ce va fi maine. „Astazi, nimeni nu se gandeste sa prevada si sa planifice viitorul. Suntem interesati doar de rezultatele imediate si nesocotim in mod voit consecintele optiunilor noastre pe termen lung. Aceasta miopie este un defect periculos, care in trecut a condamnat numeroase civilizatii la decadenta si la disparitie”, spune Hillis. Revista Newton a urmarit „utopia” lui Hillis si a cerut unui numar de sapte experti sa se gandeasca in mod concret la ziua de maine. Ce fel de omenire, in anul 12.006 d.H., va asculta ultima bataie a ceasului lui Eno si Hillis? Cati vom fi? Antonio Golini, profesor de Demografie la Universitatea La Sapienza din Roma, afirma ca peste 10.000 de ani durata medie de viata a omului se va prelungi pana la 120-150 de ani, nu vor mai exista deosebiri somatice intre grupuri etnice, iar fluxurile migratoare din ce in ce mai extinse vor sterge definitiv cuvantul rasa. Totusi, nu putem sti cati vom fi. Ce vom manca? Pana cand va avea planeta noastra resurse pentru a hrani miliarde de persoane? Cu siguranta va ramane neschimbat echilibrul dintre barbati si femei, chiar daca se va putea alege sexul copiilor, pentru ca o populatie cu o predominare excesiva a barbatilor sau a femeilor presupune tensiuni si dezavantaje sociale insuportabile. „Atata vreme cat pe planeta noastra vor trai animale, omul nu va renunta sa le vaneze sau sa le creasca pentru a se hrani. Chiar daca resursele naturale vor fi mai reduse, nu vom deveni niciodata toti vegetarieni. In lipsa pasunilor, ne vom dedica cresterii pestilor si cultivarii algelor. Alimentele sintetice vor ramane izolate in stiintifico-fantastic, probabil pe vecie, fiindca pentru a transforma materia neorganica in substante nutritive sunt necesare reactii chimice costisitoare din punct de vedere energetic”, opineaza Carlo Cannella, directorul Institutului de Stiinta a Alimentatiei de la Universitatea La Sapienza din Roma. Cum vom arata? „Stiinta poate invinge cancerul si bolile degenerative, dar, in mod sigur, nu va infrange niciodata bolile infectioase, fiindca bacteriile, virusii si parazitii fac parte din ecosistemul planetei noastre. Este insa foarte putin probabil ca specia noastra sa dispara din cauza unei boli infectioase. Aceasta, fie pentru ca producem antibiotice, antivirale si vaccinuri tot mai eficace, fie pentru ca specia noastra dispune de o aparare intrinseca: variabilitatea individuala. Marile epidemii din trecut au provocat o selectie a speciei umane, salvand din cand in cand indivizii cei mai rezistenti si descendentii lor”, precizeaza Mauro Moroni, directorul Institutului de Boli infectioase si tropicale de la Universitatea din Milano. Ce creier vom avea? „Creierul nostru va gandi si mai mult si va fi tot mai mult creierul unei fiinte sociale de birou. Vor continua sa evolueze zonele scoartei cerebrale asociate unor functii superioare cum ar fi gandirea abstracta, creativitatea, ratiunea. Si mai eficienta va fi zona implicata in planificarea sarcinilor complexe, in comportamentul social, in respectarea normelor, in controlul agresivitatii”, este de parere Pietro Pietrini, profesor de Biochimica clinica la Universitatea din Pisa. Cum va fi clima? „Peste 10.000 de ani, efectul de sera ne va face sa traim pe o Planeta de foc? In realitate, peste cativa zeci de ani, rezervele de combustibili fosili se vor epuiza, provocand o reducere drastica a emisiilor de gaze de sera, iar peste 1000-2000 de ani, revenirea la nivelurile pre-industriale. Din cauza variatiunilor periodice ale orbitei, peste 10.000 de ani Terra se va afla in punctul cel mai apropiat de Soare, exact in perioada estivala a emisferei nordice, si, ca atare, verile in aceste regiuni vor fi mai calde si se vor crea musoni mai intensi care vor aduce ploaie si in Sahara: marele desert va fi din nou un tinut verde. Concomitent, Planeta se va afla in punctul sau de maxima distanta de Soare tocmai in timpul iernii din emisfera Nord, creand un anotimp rece mai rigid decat cel actual”, raspund climatologii de la centrul Epson Meteo din Milano. Cum vom gandi? „Tinand seama de anumite instincte de autodistrugere ale speciei noastre, nu inseamna ca peste 10.000 de ani ne vom mai afla aici. Probabil ca orologiul va scanda un timp pentru... nimeni, sau poate pentru vreo alta specie care va ocupa locul central de pe Terra, inlocuindu-ne in rolul pe care ni l-am acaparat cu aroganta... Daca vom supravietui, as vrea ca peste 10.000 de ani sa se dezvolte la multi acea forma de misticism stiintific care i-a caracterizat pe cei mai mari oameni de stiinta ai epocii noastre, oameni precum Einstein sau Bohr, care au vazut latura mai spirituala a cunoasterii stiintifice. Caci cunoasterea bazata pe rigoarea experimentala nu este neaparat negarea misticismului”, conchide intr-o nota pesimista Giulio Giorello, profesor de Filosofia Stiintei la Universitatea din Milano. Newton