Termitele de la Maracineni

Podul de la Maracineni a fost o manoasa sursa de bani pentru firme precum Iptana, Colas sau Efklidis. Miliardele alocate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru reabilitarea si intretinerea podului construit in anul 1932 s-au dus pe apa Sambetei luna trecuta, cand lucrarea a cedat sub forta apelor. Structura podului de la Maracineni (judetul Buzau) s-a erodat din cauza exploatarii de balast efectuata de SC SCREG Romania SRL in zona pilonilor centrali. SCREG a fost preluata de compania franceza Colas SA, iar pietrisul scos din albia raului Buzau a fost folosit pentru Autostrada Bucuresti-Constanta. Nici una dintre firme nu a fost chemata la audieri de PNA, desi pagubele sunt majore, iar obiectivul distrus era unul de interes public major. Daune: 10 milioane euro Podul de la Maracineni a fost construit in anul 1932, iar in 1982 a fost largit. Pana de curand, constructia facea legatura intre Moldova si Muntenia. La mijlocul lunii mai 2005, in urma ploilor abundente, podul s-a rupt in doua bucati. Autoritatile au luat masuri pentru construirea unui pod provizoriu, urmand ca pana in toamna, cel putin declarativ, sa fie reconstruit. O alta “distractie” care va costa aproximativ 10 milioane de euro. Deocamdata PNA nu l-a audiat pe nici unul dintre reprezentantii firmelor care au executat diverse lucrari pe bani publici la podul Maracineni. In urma solicitarilor trustului nostru de presa, in care intrebam care sunt firmele care au executat lucrari, care a fost modalitatea de atribuire a contractelor, valoarea acestora, datele semnarii contractelor, perioada de executie si garantiile prevazute de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) raspunde ca “pana in prezent au fost efectuate lucrari de reparatie a partii carosabile. Intervalul de timp pentru reparatiile capitale la poduri este in functie de anumiti parametri (tipul de pod, structura si materialul folosit pentru constructie) si conform starii tehnice constatate in urma reviziilor. In intervalul 2000-2003 s-au efectuat lucrari de reabilitare la nivelul covorului asfaltic, pe podul nou. Lucrarile au fost efectuate de Efklidis (Grecia).” Proiectantul viitorului dezastru In anul 1999, Iptana SA a intocmit un studiu de amenajare si regularizare a albiei. Pe baza acestui studiu, societatea SCREG Romania a excavat in zona pilonilor centrali a podului de la Maracineni, insa, conform specialistilor, ar fi trebuit sa amenajeze si un bazin de depuneri pentru a se evita dezgolirea pilonilor. Consiliul Judetean Buzau a avertizat SC SCREG Romania SRL sa nu mai sape atat de aproape si de adanc de pilonii podului. Fostii reprezentanti ai Consiliului Judetean Buzau au fost amenintati prin avocatii companiei franceze sa se tempereze. Probabil pentru ca firma, preluata de Colas SA, avea nevoie de pietris mult, ieftin si piatra concasata pentru „Autostrada Soarelui” si pentru E85. In linii mari, acestea sunt motivele care au dus la ruperea podului. Unul dintre cotidianele noastre (“Buna ziua Ardeal”) a aratat ramificatiile colosului francez Colas in Romania. Ramificatiile monopoliste Din punct de vedere al potentialului financiar, compania franceza Colas este situata pe locul cinci in topul firmelor din Europa Cemtrala si de Vest. Colas este o divizie a grupului Bouygues, cunoscut deja pentru parteneriatele cu Bechtel. Bouygues “activeaza” in domeniul constructiilor din Romania prin firma Colas, beneficiara unor contracte de milioane de euro cu MTCT. Unul din cele trei tronsoane ale autostrazii Bucuresti-Brasov a fost atribuit de MTCT companiei franceze Vinci, partenera cu Bouygues in mai multe proiecte de constructii in Franta. La cel putin doua proiecte mari in derulare, antreprenorii generali sunt parteneri traditionali ai Bouygues: Bechtel si Vinci In plus, unul din finantatorii principalii ai celor doua proiecte este BERD, institutie bancara mentionata intr-un raport al Consortiului International al Jurnalistilor de Investigatii (ICIJ) ca “dirijor” al marilor contracte de privatizare din lume. BERD a “recomandat” in repetate randuri guvernelor finantate contractorul cel mai potrivit al lucrarilor. In Romania, companiile franceze au acaparat in ultima perioada contracte ministeriale pentru cele mai vanate proiecte de infrastructura. De exemplu, consultantul angajat de MTCT pentru autostrada Brasov-Bors este Scetaroute, companie detinuta de cea mai mare institutie financiara franceza, CDC. Anchetatiin Franta In septembrie 1997, trei membri din conducerea Bouygues si directorul general de la compania SAUR (o subsidiara a francezilor) au fost anchetati pentru intrebuintarea ilegala a fondurilor companiei si falsificarea facturilor fiscale. In 1998 izbucneste un scandal de proportii in Franta, tinta acuzatiilor fiind aceeasi mare companie franceza Bouygues. Impreuna cu alte doua mari grupuri franceze (Suez-Lyonnaise si Vivendi), Bouygues a fost anchetata de autoritatile franceze pentru coruptie si operare in cartel. Investigatiile au descoperit ca cele trei companii au incheiat o o intelegere ilegala in vederea castigarii contractelor de constructie a scolilor din regiunea pariziana Ile-de-France in perioada 1989-1996. Contractele in valoare de 500 de milioane dolari au fost impartite intre managerii celor trei societatii in urma unei intalniri care a avut loc intr-un hotel de pe Champs-Elysee. Cazul a dezvaluit implicarea mai multor politicieni in dosarul de coruptie intocmit pe numele Bouygues. Potrivit investigatorilor francezi, 2% din valoarea contractelor a intrat in conturile mai multor partide de orientarea socialista din Franta. Ospitalitate pe bani publici In anul 1996, intre doua anchete ale procurorilor francezi, Martin Bouygues, managerul companiei care-i poarta numele, face o vizita in Romania si este primit de Nicolae Vacaroiu (premierul de atunci, in prezent presedintele Senatului). De atunci a inceput o colaboarea profitabila pentru francezi cu Statul Roman. Colas Franta, compania subsidiara a Bouygues, a beneficiat de mai multe contracte cu MTCT. In asociere cu Consilier Construct, in 4 iulie 2002 Colas a castigat contractul pentru executarea lucrarilor de reabilitare primara pe DN 3. In urma unei licitatii restranse, cele doua societati au castigat 7 milioane de euro. In aceeasi zi, Colas castiga si contractul pentru reabilitare pe DN 6, in asociere cu Iptana, proiectantul autostrazii Bechtel impreuna cu Search Corporation, ambele societati controlate de omul de afaceri romano-american Michael Stanciu. Contractul a adus celor doua companii 5,5 milioane de euro. Antreprenor general: Colas Franta. Procedura de selectie: licitatie restransa. Compania-mama Bouygues a primit contracte la autostrazile Bucuresti - Pitesti, Bucuresti - Giurgiu, Bucuresti - Constanta si in zona Craiovei. Bouygues este asociata cu Societatea de Constructii Feroviare Iasi si mai detine sucursala SAUR Slobozia, societate care este de negasit pe site-ul Ministerului Finantelor. Cel mai mediatizat scandal de coruptie din Romania cu implicarea francezilor de la Bouygues a fost “Afacerea Palatul de Justitie”. Din 1995, Bouygues a facut obiectul mai multor scandaluri de presa si anchete ale autoritatilor franceze. Mai multi membri ai conducerii companiei au fost cercetati si condamnati de magistratii francezi pentru cazuri de coruptie. In Romania, au gasit “pamant si apa”. Efklidis si cadourile grecesti Firma greceasca Efklidis a castigat mult din relatia cu fosta guvernare pesedista. In perioada 2003-2004, aproape 60 de milioane de euro au intrat in conturile firmei in urma contractelor atribuite de MTCT prin diverse institutii subordonate. De pe urma ultimului tun pesedist, dat cu ocazia reabilitarii DN 1, Efklidis s-a ales cu 36 de milioane de euro in schimbul construirii a 4 km de drum intre Baneasa si Otopeni. Pretul a fost de cel putin patru ori supraevaluat. In 26 octombrie 2004, Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi a atribuit firmei Efklidis un contract de peste 565 de miliarde de lei pentru lucrari la tronsonul Livada-Dej de pe DN1C si limita judetului Cluj-Bistrita-Nasaud de pe DN 17 Dej. In cadrul licitatiei restranse, din 13 participanti au fost preferati grecii de la Efklidis. Lucrarile la drumul care face legatura intre Cluj-Bistrita-Suceava nu au inceput inca, motivul principal fiind neregulile constatate la organizarea licitatiei. Nicoleta NAP