Terapie la coada vacii pentru dependentii de droguri

* Adolescentii nemti isi trateaza problemele grave, gen dependenta de droguri, printr-o cura atipica a la Maramu’. La cativa kilometri de Viseu de Sus, pe o vale izolata, functioneaza un centru in care tinerii traiesc ca orice maramuresean get-beget: cosesc, cresc animale, mulg vaca, taie porcul. Zeci de adolescenti din Germania, clienti ai politiei pentru consum de droguri sau cu probleme sociale grave (batai, bautura, familie) se reintegreaza social intr-un centru atipic, construit special pentru ei. La vreo 6 kilometri de Viseu de Sus, pe Valea Vinului, a fost deschis in urma cu sase ani un centru in care sunt adusi tinerii cu probleme din Germania. In general, „cura de Maramu’” dureaza un an, si, pe langa „ruperea” de anturajul cu probleme inseamna si terapie ocupationala: munci agricole si cresterea animalelor. Desi tinerii au de ales intre puscarie si centrul din Viseu, terapia a la Maramu’ le prieste si ii face sa revina aici. Ineditul proiect a inceput prin 2004-2005, printr-un parteneriat intre nemti si Asociatia Esperando. Directorul executiv al asociatiei, Daniel Filipas, spune ca ideea de la care s-a pornit e aplicata demult in Occident: „E vorba de a oferi o alternativa si o sansa copiilor care au probleme. Fie ca sunt din familii dezorganizate, fie ca au ajuns pe strada, fie ca sunt unii care au avut de-a face cu droguri. Nu, nici vorba, nu-i un centru pentru tineri dependenti de droguri. Nu-i centru de dezintoxicare, e un centru de reabilitare sociala. E mult mai mult decat terapie ocupationala. Cei mai multi sunt tineri care au ajuns in situatii dificile, unii dintre ei delicventi, si carora li s-a pus in fata o alternativa. Societatea a avut o singura alternativa. Fie merg in puscarie, fie merg pe o varianta de genul acesta. Ideea este sa-l scoti pe tanar din mediul lui, in care a avut toate problemele (batai acasa, droguri, bautura, stat pe strada etc) si sa-l duci intr-un mediu in care nu mai cunoaste limba, si nu are alte tentatii. In felul acesta se simt utili si isi recastiga stima de sine. Ii dai posibilitatea sa invete sa traiasca intr-un mediu familial normal, intr-o societate in care nu poate sa fuga. Sau daca fuge, ajunge tot inapoi, pentru ca nu ajunge inapoi pe strada in Germania”. De fapt, a existat un singur „evadat” din centrul Viseu, iar acesta nu a ajuns pe strada, ci la o ..stana, unde a stat o vara intreaga, dupa care s-a intors linistit la centru. Tinerii locuiesc intr-o casa mare care le ofera toate conditiile si au chiar si profesori: unul preda materiile umaniste, celalalt reale, iar dupa ce se intorc in Germania, li se recunoaste si echivaleaza scoala de Viseu. Inedita e insa terapia aplicata aici. Din batausi, consumatori de droguri sau alcool, adolescentii nemti ajung ...tarani maramureseni. Cosesc, sapa, mulg vaca, taie porcul. Mare parte din produsele pe care le mananca sunt facute de mana lor. Primarul Vasile Ciolpan a fost recent intr-o vizita la centru si spune ca: „Este surprinzator cat de repede se adapteaza tinerii si renunta la droguri. Atata doar ca nu s-au lasat de fumat, toti fumau. Acum erau 5 adolescenti. Isi vedeau de treaba, cresteau oi si vaci, coseau, faceau sanii rustice, caruta, au taiat porc, si au facut salam si carnati etc. Comunitatea a reactionat negativ la inceput ca „vin drogatii nemtilor”. Dar acum se inteleg de minune, nu mai au probleme”. Practic, pe Valea Vinului, adolescentii nemti invata ce n-au avut posibilitatea sa invete in Germania: sa traiasca normal. Filipas spune ca finantarea e asigurata integral tot de nemti: „Toti banii pe care-i au vin din Germania. Comunitatea locala si-a facut niste calcule: cat ma costa sa-l tin pe tanarul asta in puscarie? Care sunt rezultatele? Poi nu prea sunt rezultate, ca l-am scos din puscarie si nu stie sa faca nimic, nu are un reper. Si atunci varianta mai buna este sa dau niste bani unuia care sa se ocupe de el si sa-l puna pe picioare. Iar aici fac scoala, invata sa traiasca intr-un mediu familial normal, invata sa se descurce in gospodarie si chiar o meserie. Sunt unii care incep sa invete sa lucreze lemnul, mecanica etc. Fetele invata sa gateasca”. „Cura” are un termen limita, de maxim doi ani si rar se poate prelungi, desi cei mai multi nu mai vor sa se intoarca acasa. Filipas spune ca: „Cei mai multi isi pun problema la ce sa mearga inapoi: la niste parinti care beau toata ziua, se bat, se drogheaza, ma bat, care ma trimit in strada sa cersesc. Au fost doi care au fost hotarati ca nu mai merg de aici. Ceilalti au fost nevoiti sa se intoarca. Dar comunitatea a cautat modalitati sa-i sustina, sa se integreze inapoi. Adica nu i-a mai lasat in familia lor dezorganizata, le-a pus la dispozitie un apartament, un loc de munca”. Doi dintre tinerii cu probleme chiar au ramas la Viseu dupa acest program si au devenit instructori pentru ceilalti. Oricum, toti invata un pic limba romana, ajung sa se salute cu localnicii si sa se deprinda cu viata specific maramureseana. La plecare, nimeni nu-i mai ponegreste „nemti drogati”, ci devin… „tarani maramureseni”. Afacere romaneasca Evident, cativa localnici au incercat sa scoata profit de pe urma nemtilor de pe Valea Vinului. Nemtii si-au facut singuri drumul si aductiunea de apa. Primarul Vasile Ciolpan recunoaste ca: „Aveau bazin intr-un izvor, dar pentru ca oamenii sunt hapsani, le-au cerut pentru doi metri patrati, vreo 600 de euro chirie pe luna. Asa ca au renuntat si si-au tras apa de la vreun kilometru si jumatate. Si ca sa ocoleasca terenul celui care le-au cerut chirie pentru bazin, au dus apa roata pe dupa un deal sa nu mai aiba treaba cu acest om, desi el nu cultiva nimic, erau maracini. Pentru ca am vazut ca sunt seriosi si se tin de treaba, acum vrem sa-i ajutam sa aiba si curent. Deocamdata se folosesc de un generator”. Mircea CRISAN Ioana LUCACEL mircea@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro