Telenovela bugetului pe 2015

Deşi mai este puţin până la finele anului, România nu are încă un buget pentru 2015, dar variantele care se întrevăd nu sunt îmbucurătoare.

Deşi a afirmat în dese rânduri că nu va prezenta un proiect de buget pe 2015 deoarece aceasta va fi sarcina noului premier şi că nu ar fi „corect“ ca el să îi facă un buget în cazul în care va ajunge preşedintele României, acum, deoarece a pierdut alegerile, premierul Victor Ponta va trebui să se ocupe tot el de proiectul acestui buget. Noul buget va trebui să includă şi cheltuielile promise în campanie, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, majorarea pensiilor etc.

Săptămâna trecută premierul Victor Ponta a cerut în şedinţa de Guvern ca proiectul de buget să fie elaborat până la viitoarea vizită a delegaţiei FMI şi Comisiei Europene în România, care va avea loc în această lună. Nu există încă niciun detaliu legat de ce va include acest proiect.

„Nu se ştie încă nimic. Cred că pentru multe măsuri anunţate trebuie să se creeze un nou cadru legislativ. Potrivit legii transparenţei decizionale, proiectul de buget ar trebui publicat cu zece zile înainte de a fi discutat în Parlament, dar de abia acum Victor Ponta le-a cerut miniştrilor să elaboreze o formă finală a acestuia, deci mai este de aşteptat”, a comentat pentru EVZ Eugen Nicolăescu, membru în comisia Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor.

Singura certitudine din prezent este că de la anul veniturile statului vor scădea cu mult, datorită măsurilor anunţate în ultimele luni din 2014. În primul rând, Guvernul are de acoperit circa 5 miliarde de euro din scăderea CAS cu cinci puncte.

De asemenea, creşterea pensiilor cu 5% şi a pensiei minime la 400 de lei, înseamnă alte 2,7 miliarde de euro, estima departamentul pentru Buget. Guvernul a anunţat şi că va scădea taxa pe stâlp de la 1,5%, la 1%, ceea ce ar însemna alte câteva sute de milioane de lei lipsă la buget. Astfel că, deşi are o ţintă de deficit bugetar de 1,4% din PIB, pentru anul viitor, Guvernul ar putea ajunge, din cauza tuturor facilităţilor anunţate, la un deficit de două ori mai mare, a prevenit Comisia Europeană.

Practic, ţinta de 1,4% din PIB nu poate fi atinsă dacă nu se găsesc venituri suplimentare, respectiv majorări de taxe sau impozite, deoarece este greu de crezut că gradul de colectare va creşte semnificativ. Până acum s-au vehiculat diverse variante de creştere a impozitelor pe proprietate, dar şi a celor pe maşini.

O parte din aceste măsuri au fost incluse în proiectul de Cod Fiscal care a fost însă retras de pe site-ul Ministerului Finanţelor. Fără majorări de taxe, Guvernul nu are altă variantă decât de a depăşi ţinta de deficit bugetar anunţată sau de a nu acorda unele din facilităţile acordate.

România înregistrează în primele zece luni un excedent bugetar, în condiţiile în care ţara noastră poate realiza un deficit bugetar de 2,2% din PIB. Asta înseamnă că Guvernul are la dispoziţie circa 13 miliarde de lei până la finele anului. Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, a declarat recent la Adevărul Live că autorităţile doresc devansarea unor plăţi din anul 2015 pe acest an, respectiv titlurile executorii obţinute de bugetari în instanţă şi o serie de cheltuieli de investiţii.

De altfel, analiştii grupului Erste estimează că nu va exista o volatilitate crescută pe pieţele financiare interne în urma alegerilor prezidenţiale din România, însă atrag atenţia că prioritatea Guvernului este să realizeze o schiţă a bugetului pentru 2015 care să acopere măsurile populiste dinainte de alegeri. „Pe termen scurt, nu ne aşteptăm la o volatilitate ridicată pe pieţele financiare interne, dar lucrurile se pot modifica în funcţie de schimbările politice care ar putea include chiar şi o redesenare a majorităţii parlamentare în următoarele şase luni, ceea ce ar conduce la alcătuirea unui guvern de o altă culoare politică“, se arată în raportul Erste.

Noutăţile bugetului pentru anul în curs au fost introducerea accizei suplimentare la combustibili, de 7 eurocenţi pe fiecare litru de benzină şi motorină, şi taxa pe stâlp.

De asemenea, Guvernul a elaborat anul trecut un nou mod de calcul al cursului în funcţie de care este exprimată valoarea accizei.

Concret, ca în niciunul din anii anteriori, Finanţele nu s-au mai raportat la cursul leu/euro de la 1 octombrie din anul precedent (2013), ci la cel din 2012, un curs mai ridicat, ceea ce însemna mai mulţi bani la buget.

Mai mult, acesta a fost indexat şi cu inflaţia medie pe primele nouă luni din an, de 4,7%, rezultând un curs fictiv de peste 4,7 lei, prin care nivelul accizelor a crescut exagerat.

Comisia Europeană estimează că Guvernul trebuie să găsească suplimentar o sumă de 10 miliarde de lei, altfel, deficitul ar urca la 2,8% din PIB şi ar fi nevoie de reduceri de cheltuieli sau creşteri de taxe, în vreme ce Ionuţ Dumitru – preşedintele Consiliului Fiscal – estimează că necesarul se ridică mai degrabă spre 17 miliarde de lei. De altfel, Klaus Iohannis a cerut chiar săptămâna trecută premierului Victor Ponta să depună în Parlament legea bugetului.