Taxa pe scaune, reinventata!

Daca integrarea a „sufocat” barurile si restaurantele destinate exclusiv fumatorilor, Noul Cod Fiscal „sugruma” bugetul patronilor din alimentatia publica! Din acest an, eliberarea sau vizarea anuala a autorizatiei pentru desfasurarea acestei activitati poate ajunge pana la 3.000 de RON. De la Remes la Vladescu, mai toti ministrii de finante au incercat sa „umfle” nitel bugetul statului din impozitarea unui domeniu pe care, cel putin ei, l-au considerat profitabil. Mai intai a fost „celebra” taxa pe scaune. Apoi au urmat propunerile. Sau mai bine zis, copiile. Spre finele anului trecut, Sebastian Vladescu vorbea despre o forma de reintroducere a celebrei „taxe pe scaun”. Motivul? „Zona de alimentatie publica e una cu castig. Nimeni nu tine un restaurant ca sa piarda bani, sau asa ar fi normal. Cautam o solutie sa taxam, deci, diferenta dintre venituri si cheltuieli pentru cei din alimentatia publica”. Si a gasit-o, dupa ce a cerut un time-out pentru elaborarea noii strategii fiscale si a spus ca asteapta propuneri: o solutie asemanatoarea cu taxa lui Remes. Dar pentru ca nu se putea numi tot „taxa pe scaune”, s-a numit oficial: taxa pentru eliberarea sau vizarea anuala a autorizatiilor acestor unitati. Valoarea? Pana la 3.000 de RON, bani ce urmau a fi virati in bugetul unitatilor administrativ teritoriale pe raza carora se afla barul sau restaurantul. De aici, s-a gasit o noua denumire pentru taxa lui Vladescu: „taxa pe bar”. Mai mult, prevederea a fost introdusa in noua „Biblie Fiscala”, intrata deja in vigoare. Numai ca, ultimul cuvant in stabilirea taxei a fost lasat Consiliilor Locale. De unde nu-i, nici CL nu cere! Desi mai toate primariile maramuresene se plang ca primul buget „european” e perfect romanesc, adica insuficient, cand vine vorba de impozitare, Consiliile Locale sunt generoase. Cu agentii economici din domeniul alimentatiei publice, desigur. Cu toate ca prevederile legislative le permiteau sa adopte o taxa de pana la 3.000 de RON, au adoptat taxe pe masura buzunarului investitorilor. Unul cam stramt. Si, in cele mai multe localitati, taxa se aplica unitar, fara „discriminari” pentru suprafata, capacitate etc. Ca intotdeauna, exista insa si exceptii. Una dintre ele e „capitala” de judet. Potrivit „Tabloului cuprinzand valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora precum si amenzile aplicabile in anul 2007”, taxa pentru eliberarea sau vizarea anuala a autorizatiei de desfasurare a activitatii de alimentatie publica se va situa intre 0 si 3.000 RON, inclusiv, cuantumul fiind determinat pe baza unor criterii stabilite printr-o hotarare a Consiliului Local Baia Mare, pe tipuri de unitati. Si Consiliul Local din Viseu de Sus a stabilit o taxa, in functie de suprafata localurilor, numai ca maximul ajunge la 750 RON. Primarul Vasile Ciolpan a spus ca: „e normal sa facem delimitari, ca sa nu-i omoram deocamdata. Au facut si delimitari pentru fumatori si nefumatori, dar in aceeasi incapere. Nu-i inchid prevederile astea. Daca peste un an se va schimba sau peste doi ani, e alta problema. Dar incet-incet trebuie sa-i conformam. Incepem de la putin, la mai mult”. In schimb, alte primarii au preferat o taxa unitara. Argumentul? Nu au baruri sau restaurante de capacitati mari. Ioan Romaniuc, primarul din Rona de Sus a spus ca: „la noi s-a stabilit 200 de RON, tocmai pentru ca nu sunt restaurante foarte mari. Mai ales ca sunt niste baruri vechi, cu 2-3 mese, care nu-s profitabile. Trebuia sa se faca o distinctie, prin lege, sa se vada unde-i asezat, unde e vadul mai mare. Nu e normal sa plateasca un restaurant din Baia Mare cat unul din mediul rural”. Si primarul din Bocicoiu Mare, Liviu Lazarciuc, crede ca: „Trebuia sa fie totusi o delimitare. Oricum au o problema cu obligativitatea de a separa spatiul pentru fumatori de cel pentru nefumatori. Daca au 5 mese, ce sa faca? Sa faca doua pentru nefumatori si 3 pentru fumatori? Noi oricum n-am ridicat nici celelalte taxe. Ca oricum, din cauza prevederilor cu delimitarile astea, multe din baruri s-ar putea inchide. Daca le mai punem si noi o taxa asa mare, ce fac?”. 50 de RON pentru fiecare! Gheorghe Muresan, primarul din Arinis, a explicat ca Consiliul Local al comunei pe care o conduce a preferat o taxa modica: „noi am mers cu aceeasi taxa ca si anul trecut pentru ca intra si buticuri, baruri si pentru ca toate sunt mici. Cuantumul este de 50 de RON. Initial am vrut o delimitare, la acel local mai mare am vrut cu 3 milioane de lei vechi, dar pentru ca nu s-a putut, am mers unitar. N-am vrut nici sa-i inchidem prin niste taxe mari. Chiar daca au un butic mic, creeaza niste locuri de munca”. Indexarile stabilite de CL Potrivit prevederilor Legii nr. 343/01.08.2006 privind modificarea si completarea Codului Fiscal, din acest an, consiliile locale pot indexa taxele si impozitele locale cu maxim 20% fata de nivelul prevazut de Codul Fiscal: „nivelul impozitelor si taxelor locale prevazute in prezentul titlu poate fi majorat anual cu pana la 20% de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, cu exceptia taxelor prevazute la art. 263 alin. (4) si (5) si la art. 295 alin. (11) lit. b)-d)”. De asemenea, acelasi act normativ a schimbat prevederea potrivit careia impozitele si taxele sunt indexate anual, pentru a reflecta rata estimata a inflatiei pentru anul urmator, daca aceasta depasea 5%: „in cazul oricarui impozit sau oricarei taxe locale, care consta intr-o anumita suma in lei sau care este stabilita pe baza unei anumite sume in lei, sumele respective se indexeaza o data la 3 ani, tinand cont de evolutia ratei inflatiei de la ultima indexare”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro