Tăvălugul legii migraţiei

Scenariu sumbru pentru aleşii judeţului: jumătate dintre consilierii judeţeni şi-ar putea pierde mandatele. Motivul? Comisia Juridică a Senatului a decis, marţi, în urma părăsirii şedinţei de către PSD-işti, că toţi consilierii locali şi judeţeni care au schimbat partidul în baza Ordonanţei 55 îşi pierd mandatele, iar primarii şi şefii de CJ-uri revin la partidul de la care au plecat. Raportul urmează să intre la vot în plenul Senatului, acesta fiind cameră decizională.

 

 

Peste 5.000 de aleşi locali, între care 552 de primari, au migrat la alte partide după adoptarea OUG 55/2014, marele câştigător fiind PSD, către care s-au îndreptat 79 la sută dintre primarii care au migrat. Acum, potrivit unor amendamente adoptate de Comisia juridică a senatului, primarii ar fi obligaţi să se întoarcă la partidele din care au plecat, iar consilierii judeţeni şi locali ar rămâne fără mandate.

Gabriel Zetea, preşedintele PSD Maramureş, se arată extrem de revoltat de decizia comisiei: „Mi se pare din nou că parlamentarii nu-şi fac treaba. Mi se pare din nou că fac o lege pentru restul oamenilor şi îşi fac o lege pentru ei. O lege de genul acesta, făcută de paramentari traseişti, poate să fie acceptată atunci când şi parlamentarii care au trecut de la un partid la altul îşi pierd mandatul. La fel ca şi aleşii locali. Eu cred că ne-am săturat cu toţii de privilegii pentru parlamentari, pentru că nu ar trebui să aibă niciun privilegiu în plus decât orice alt cetăţean al României. Şi când vor renunţa şi parlamentarii la privilegii, atunci pot să renunţe şi restul cetăţenilor obişnuiţi. Pentru că eu nu cred că sunt două categorii de români: parlamentari şi restul. Deocamdată vorbim despre o propunere, care nu mi se pare a fi în regulă. Mi se pare o inconştienţă politică din partea reprezentanţilor PNL de a propune o astfel de măsură, care duce la un blocaj total în administraţia locală.

 

Cei care au făcut în octombrie anul trecut acest pas, l-au făcut pe o ordonanţă de guvern, legală la momentul respectiv, l-au făcut în urma unei adrese scrise, fără pistolul la tâmplă. Deci, a fost din liberă conştiinţă, iar la momentul acesta nu poţi să-i pedepseşti la grămadă pe toţi pentru că au respectat un act normativ legal la momentul respectiv. PNL doreşte la momentul acesta să ia cu arcanul înapoi în interiorul PNL oameni care nu-şi mai doresc să activeze alături de ei. Dar nu merge astfel de dragoste cu forţa, nu o să meargă şi nu o să fie de acord aleşii. Sunt convins că nu se va alege nimic din acest proiect, pentru că nu ai cum să arunci România în haos. Eu înţeleg că PNL nu este un partid care gândeşte pe viitor, ci îl interesează doar câştigul politic de moment. Dar pe oamenii normali îi interesează stabilitatea în administraţie, mai ales că ne aşteaptă un final de an greu, şi un început de an şi mai greu anul viitor”.

 

În Maramureş, dacă proiectul va deveni lege, aproape jumătate dintre aleşii judeţeni ar rămâne fără fotoliu de consilier. Gavril Ardusătan, consilier judeţean, şi unul dintre aleşii care ar intra sub incidenţa proiectului de lege, spune că: „Nu am văzut textul proiectului, dar am auzit de el. Şi din câte mi-am dat seama, se vede că acest proiect comportă câteva elemente discriminatorii. Pentru că respectivii aleşi fac parte din aceeaşi lege de selecţie, iar legea discriminează.

Cei care au migrat la momentul respectiv au făcut-o în baza unui text de lege valabil, iar acum nu se poate aplica retroactiv o măsură împotriva celor care au plecat din partide. Sigur că legea, dacă se ajunge la ea, va putea fi atacată şi va avea un efect minimal. Se vor găsi cu siguranţă metode de a fi atacată”. Vom reveni.

 

 

Studiu

 

Potrivit unui studio Expert Forum, principalul câştigător de pe urma migraţiei politice a fost PSD: beneficiul a fost masiv, PSD racolând 79% din primarii care au migrat, adică 436 dintre ei. Consilierii locali au urmat în genere acelaşi trend de re-afiliere ca şi primarii. Non-partidul lui Tăriceanu ia fiinţă de facto în administraţia locală, trecând de la zero la 34 primari; iar UNPR sare de la 28 la 45 de primari. În fine, avem acum 100 de primari independenţi în România, o comodă poziţie de aşteptare, un număr dublu faţă de cel rezultat în alegerile din 2012.

Migraţia politică nu a fost uniform distribuită în teritoriu: sunt judeţe unde au migrat mai mult de jumătate din aleşii locali şi judeţe unde nu s-a migrat aproape deloc. Sunt judeţe de top unde au migrat 37 de primari (Neamţ); sau 36, dar reprezentând 73% din primarii din judeţ (Giurgiu); şi alte judeţe cu peste 25 de primari migratori (Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Iaşi).

Sensul migraţiei a fost în general către PSD, dar regăsim şi nişte clustere judeţene non-PSD, cum ar fi cele ale partidului lui Tăriceanu, care a câştigat câte 7 primari în Prahova şi câte 5 în Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa Năsăud. Există de asemenea o interesantă grupare de 7 primari independenţi în Caraş Severin.

 

 

Amendamentele aprobate în comisie precizează că:

 

- Toate efectele juridice, politice sau de altă natură, produse ca urmare a exprimării opţiunii de către persoanele prevăzute la alineatul (1) (…) se înlătură în integralitate.

- În cel mult 7 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei legi, consiliile judeţene şi locale se vor întâlni într-o şedinţă extraordinară pentru a lua act, prin hotărâre adoptată prin vot deschis, de încetare a mandatelor consilierilor judeţeni şi locali care a optat pentru apartenenţa la un alt partid politic decât cel al cărui membru era la data la care a fost ales.

- Primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean redobândesc calitatea de membru al partidului politic pe al cărei listă a fost ales.

 

 

„Cei care au făcut în octombrie anul trecut acest pas, l-au făcut pe o ordonanţă de guvern, legală la momentul respectiv, l-au făcut în urma unei adrese scrise, fără pistolul la tâmplă. Deci, a fost din liberă conştiinţă, iar la momentul acesta nu poţi să-i pedepseşti la grămadă pe toţi pentru că au respectat un act normativ legal la momentul respectiv”.

Gabriel Zetea, preşedinte PSD Maramureş