Tăvălugul comasării şcolilor

În ultimii 5 ani, în România au fost închise sau restructurate peste 1500 de şcoli. Din cauza numărului mic de elevi, tot mai multe şcoli din mediul rural funcţionează cu clase simultane şi, şi aşa, au doar o mână de elevi. Autorităţile ridică neputincioase din umeri: nu e eficient nici pedagogic, nici economic, dar părinţii se opun restructurării. 

Şcoli noi, reabilitate, cu doar o mână de elevi, sau copiii care învaţă la simultan. Tabloul sumbru şi general din mai toate şcolile din mediul rural. Soluţia ar fi o singură şcoală bună, modernă, cu profesori calificaţi în centrul de comună, iar elevii din satele aparţinătoare să fie transportaţi cu microbuzele zilnic la „centru”. În Maramureş, doar comuna Fărcaşa a reuşit să implementeze conceptul „o comună - o şcoală”. În majoritatea localităţilor, presiunile părinţilor şi profesorilor au făcut ca lucrurile să rămână la fel.

Recent, s-a discutat planul de şcolarizare pe anul viitor. Pe lege, pe calcule economice şi argumente pedagogice, multe şcoli trebuiau restructurate, astfel că, în cele mai multe comune rămânea o singură şcoală cu clasele V-VIII, sau două în comunele mari. Numai că, rezistenţa părinţilor a oprit acest proces.

Filip Pavel, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, explică: „În Baia Mare este posibil să meargă Liceul Sanitar în clădirea Seminarului Teologic Ortodox. E o propunere care a venit din partea CL. Este în stadiu de discuţii. Trebuie rezolvată problema Liceului de Artă, plus că este o grădiniţă pe Valea Roşie care este revendicată şi primăria plăteşte foarte mult chirie. Asta este pentru Baia Mare, în alte zone din judeţ nu ştiu să fie probleme pe comasare. Acolo unde sunt efective mici de copii, ca să nu meargă pe învăţământ simultan, pentru că învăţământul simultan nu dă rezultate, se doreşte mutarea claselor spre centrul de comună. Noi nu forţăm nota, îi lăsăm pe cei din administraţia publică locală să hotărască, pentru că ei suportă cheltuielile cu utilităţile. Noi le spunem că din punct de vedere pedagogic nu-i bine să fie la simultan.

Tot timpul au fost situaţii în care părinţii n-au fost de acord, îmi amintesc de Văleni-Călineşti, de o astfel de situaţie, a venit la noi o delegaţie de părinţi că ei sunt de acord cu învăţământul simultan, că li se desfiinţează şcoala, că se duce un pilon de spiritualitate al satului, că aşa mai departe. E adevărat până la un punct, dar dacă îi spui că nu-i eficient învăţământul simultan, apoi, statul cheltuieşte enorm. În occident lucrurile merg în această direcţie: şcoală puternică la centrul de comună cu profesori calificaţi, cu bibliotecă, conectaţi la internet.

Mai sunt şi situaţii care te constrâng: infrastructură rutieră, apoi îi dai microbuz, primăria n-are bani să plătească motorina. Dar în majoritatea cazurilor e o rezistenţă nejustificată a părinţilor. Şi această grijă excesivă: ce i se poate întâmpla copilului, că microbuz, că şcoală, trezit cu o jumate de oră mai devreme. E factorul emoţional care funcţionează”.

În situaţia restructurării se află şi gimnaziul din satul Chechiş, care aparţine de comuna Dumbrăviţa. Directorul Magdalena Tomşa explică: „Datorită numărului mic de elevi, care a scăzut dramatic, în fiecare an Consiliul local a formulat o propunere de a reorganiza structurile aparţinătoare.

Astfel, acolo unde sunt copii puţini şi nu se pot realiza formaţiuni de studiu conform legii şi ţinându-se cont de prevederile din metodologie cu încadrarea în costul standard/ elev s-a propus reorganizarea, prin comasare, a unor unităţi şcolare.

În fiecare structură va rămâne învăţământ preşcolar şi învăţământ primar, iar clase de gimnaziu vor exista doar la Şcoala Dumbrăviţa şi la Şcoala Rus.

Elevii de gimnaziu din Chechiş, întrucât sunt foarte puţini, 23 elevi în clasele V-VIII, repartizaţi astfel: 2 elevi în cls. a V-a, 7 elevi în cls. a VI-a, 4 elevi în cls. a VII-a şi 10 elevi în cls. a VIII-a, vor studia la Şcoala Dumbraviţa din anul şcolar următor.

Transportul elevilor se va face cu microbuze şcolare şi vor fi însoţiţi pe întreg parcursul drumului de cadre didactice”

Ce se întâmplă cu clădirile în care au funcţionat şcoli, unele chiar recent reabilitate şi care au fost părăsite din cauza lipsei elevilor? O astfel de întrebare a ajuns chiar la Ministrul Educaţiei. Deputatul Cornelia Negruţ a întrebat câte clădiri de şcoli au primit o altă destinaţie în ultimii ani, dar ministrul a ocolit răspunsul, mulţumindu-se să înşiruie nişte articole de lege.

Purtătorul de cuvânt al ISJ Maramureş, Filip Pavel, spune că: „nu se pot da pe orice destinaţie, trebuie hotărâre de guvern să schimbi destinaţia clădirii. Dacă s-au eliberat în mediul rural anumite clădiri, acolo n-are cine ce să facă. Au fost câteva situaţii în care au fost reabilitări şi s-au pus şcolile la punct şi n-au elevi, în apropierea Băii Mari, dar au rămas învăţământul preşcolar şi primar”.