Taranii, mediul si nitratii

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor va implementa un proiect menit sa rezolve problema poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Programul, in valoare de 50 de milioane de euro, a fost „testat” initial in sapte comune din Calarasi. Masurile impuse de directivele UE sunt extrem de drastice si le-ar putea impune fermierilor inclusiv depozitarea gunoiului de grajd pe rampe special amenajate! Gestionarea deseurilor a ramas una dintre „bubele” aderarii tarii noastre la UE. Desi inca nu a fost rezolvata nici macar problema deseurilor menajare, guvernantii sunt decisi sa rezolve problema poluarii cu nutrienti, sursa principala fiind agricultura. Recent, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) a inceput pregatirea unui nou Program de Reducere a Poluarii cu Nutrienti, estimat la circa 50 milioane euro. Programul va fi implementat, incepand cu 2007, in cele 255 de zone vulnerabile identificate la nivelul intregii tari, in conformitate cu prevederile Directivei Uniunii Europene nr. 91/676/EEC (Directiva Nitrati). Motivatia lansarii acestui proiect o constituie angajamentele externe asumate de Guvernul Romaniei in domeniul protectiei mediului. Decisiv pentru lansarea programului a fost si succesul unui proiect pilot, denumit sugestiv „Controlul Poluarii in Agricultura”, implementat in mai multe localitati din judetul Calarasi. Potrivit oficialilor din MMGA, problema poluarii cu nutrienti pleaca de la nivelul gospodariilor, adica de la gestionarea necorespunzatoare a gunoiului de grajd in agricultura, fapt care afecteaza apele subterane. Programul de miliarde isi doreste sa informeze fermierii, sa-i familiarizeze cu masurile impuse de Codul de Bune Practici Agricole si sa asigure respectarea lor. Noul proiect va prelua masurile implementate in cadrul proiectului-pilot din Calarasi, aflat inca in derulare pana in vara anului viitor. Pe langa faptul ca doreste sa evite experienta trista a altor tari europene, ca Olanda si Belgia, unde primul nivel al panzei freatice nu mai poate fi folosit, pentru ca aceste state au practicat o agricultura intensiva, bazata pe ingrasaminte cu azot, programul vrea sa-i invete si pe tarani „managementul gunoiului de grajd”. Si activitatile din cadrul proiectului pilot au vizat in principal acest domeniu, pentru care s-au alocat fonduri nerambursabile, in valoare de circa 5,2 milioane dolari, destinate construirii de platforme comunale de stocare a gunoiului de grajd si mini-platforme pentru gospodarii individuale, achizitionari de utilaje si echipamente pentru operarea platformelor si imprastierii ca fertilizant organic a gunoiului de grajd, sub forma de compost. „O porcarie!” „Baiul” e ca directiva europeana referitoare la nitrati interzice tratarea terenului cu ingrasaminte organice sau chimice. Limita maxima este de 175 de kilograme de azot la hectar. Daca o persoana fizica sau juridica foloseste mai mult, afecteaza panza freatica. Viorel Iancu, directorul executiv al Agentei de Protectie a Mediului Maramures, a spus ca: „deocamdata nu stiu daca vor fi prinse si zone din Maramures. Deocamdata, nu am primit nimic. Stiu ca deseurile de origine animaliera trebuie sa fie depozitate pe platforme betonate, prevazute cu santuri de colectare, dar depinde de ce fel de dejectii, din ce parte a zootehniei. In general, unitatile care sunt producatoare de astfel de dejectii trebuie sa-si rezolve aceasta problema, deci se refera la unitatile care au nevoie de autorizatie de mediu, inca nu s-a extins la gospodariile individuale. E o cheltuiala si o traditie in cresterea animalelor, atata timp cat nu poti sa-i asiguri ceva acelui om in schimb, nu poti sa-i spui nu mai creste porcul sau vaca. In general, gospodariile asa au fost facute: au sapat fantana langa grajd. In cele mai multe zone, unde se cresc animale mai intens, acesti nitriti si nitrati ar putea sa apara. Depinde de structura solului, permeabilitatea, adancimea fantanii... trebuie facut un studiu”. Si Calin Crisan, comisarul sef al Garzii de Mediu Maramures, crede ca nu se va impune constructia de rampe individuale pentru astfel de deseuri: „ma gandesc ca acel masterplan, care este deja parte din Capitolul 22 de Mediu, cuprinde, pentru Maramures, doua rampe regionale si patru rampe de transfer pentru deseurile menajare orasenesti; dar, chiar asa, sa impunem in toate localitatile, mi se pare o porcarie. Nu suntem in stare sa gestionam deseurile menajere si ne apucam sa gestionam gunoiul de grajd, care pana la urma e cel mai bun ingrasamant natural!?” Legislatia in domeniu Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii din surse agricole a fost transpunsa in legislatia romaneasca prin: * Ordinul comun al MMGA (241/26.03.2005) si al MAPDR (196/07.04.2005) pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole si a listei localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole; * Ordin comun al MMGA (242/26.03.2005) si al MAPDR (197/07.04.2005) pentru aprobarea organizarii Sistemului National de monitoring integrat al solului, de supraveghere si control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie si pentru aprobarea Programului de organizare a acestui Sistem; * Ordinul comun al MMGA (296/11.04.2005) si MAPDR (216/13.04.2005) pentru aprobarea reglementarii modului de coordonare a elaborarii programelor de actiune din zonele vulnerabile, in baza Programului Cadru de Actiune Tehnic si pentru aprobarea Programului Cadru de Actiune Tehnic. Cazul Pribilesti Totusi, Maramuresul nu a fost ocolit de cazuri de poluare cu nutrienti. Sursa a fost tocmai agricultura. Calin Crisan, comisarul sef al Garzii de Mediu Maramures, isi aminteste ca: „in zona Pribilesti, in perimetrul fostei ferme, din cauza utilizarii in exces a ingrasamintelor chimice de 30 de ani, s-a constat ca in panza de apa freatica, fata de nivelul normal, este crescut nivelul nitritilor si nitratilor, ceea ce a dus la declararea apei ca fiind nepotabila, de catre Directia de Sanatate Publica.” Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro