Tangoul ''oarbei'' cu mafiotii

Cativa satenii din Bistra sustin ca mafia lemnului din Maramuresul Istoric este protejata si de conducerea Judecatoriei Viseu de Sus. In spijinul afirmatiei, satenii aduc modificarile descoperite in Cartea Funciara, referitoare la zonele impadurite. Multe dintre deciziile presedintelui Judecatoriei, Toader Hojda, sunt considerate de localnici ca fiind partinitoare (in interesul patronilor din zona). Toader Hojda (presedintele Judecatoriei din Viseu de Sus) este acuzat de incorectitudine si de favorizarea unor potentati ai zonei. GAZETA detine documente care atesta “ciudatenii”, asa cum le-au numit specialistii, legate de modificari in Carte Funciara. Padurea Anei Ana Sauciuc detine un contract de vanzare-cumparare, datat in anul 1929, conform caruia este mostenitoarea a 9 ha de padure situate atat langa proprietatile din composesoratul Petrova, cat si in componenta acestuia. Numai ca Judecatoria din Viseu de Sus a stabilit ca femeia nu are dreptate, Tribunalul Maramures confirmand decizia colegilor in robe. Convinsa ca are dreptate, Sauciuc a facut plangere la PNA si asteapta raspuns la adresele catre Presedintie, Premier si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Reclamatiile femeii se bazeaza pe faptul ca trei extrasuri de Carte Funciara (CF), solicitate in interval de cateva luni, sunt diferite, ceea ce atesta existenta unor modificari de CF! Nicolae Pisten, ginerele lui Ana Sauciuc, imputernicit sa se ocupe de recuperarea padurii soacrei sale, sustine ca femeia detine un contract de cumparare: „nu e specificata suprafata, pentru ca pe atunci se scria de aici, pana aici. Prima data cand m-am dus la Cartea Funciara nu erau decat 3 ha de padure, apoi am descoperit 130 ha si doua modificari. In harta este modificat chiar si numarul topografic.” PNA a pasat sarcina solutionarii reclamatiei Parchetului de pe langa Judecatoria Viseu de Sus. Desi acestia nu au confirmat adeverirea celor reclamate, Sauciuc nu are incredere in corectitudinea anchetei efectuate de viseuani si a decis sa continue incercarea de demascare a ilegalitatilor. Reclamantii sustin ca in zona exista mai multe persoane care acuza criteriile nefondate prin care se fac improprietaririle cu paduri. Reteaua Revoltati ca nu li se da padurea ce a apartinut familiei, oamenii din Bistra acuza interesele mafiei lemnului: “exista o retea pe care nu o poate dovedi nimeni. Sa vedeti cum se taie padurea: se ia doar trunchiul (nemarcat), iar crengile sunt abandonate. Suntem vreo 20 care nu putem recupera padurea. In schimb, sunt patroni din Petrova, padurari, brigadieri, ingineri si chiar persoane din Baia Mare care au cate 10-15 ha de padure si defriseaza in prostie. Au fost oameni care au primit initial 1 hectar, iar apoi au mai primit 11 ha de padure! Sunt oameni care daca ar fi verificati, nu ar putea demonstra ca sunt proprietarii padurii, iar cei care au acest drept nu primesc nimic.” Pisten considera ca o parte din vina o poarta Toader Hojda, presedintele Judecatoriei Viseu de Sus, si autoritatile din Primaria Petrova: „initial, Hojda nu a vrut sa-mi primeasca dosarul. A trebuit sa-l trimit recomandat prin posta, iar dupa ce am facut adresa la PNA, s-a inmuiat si mi-a spus: clarificam problema. Nu, nu face demersuri mai departe ca o rezolvam. Dar nu a facut nimic! Presedintele (Toader Hojda, n.red.) mi-a cerut sa-i dau in original extrasele CF care sunt modificate, pentru ca il incurca sa le am. Vazand modificarile din Cartea Funciara, nu am dat actele in original (pentru a nu ajunge in situatia sa nu mai avem dovezi despre proprietatea bunicului) si mi-au spus ca nu am drept la padure, dar s-au balbait cum ca nu figureaza numarul topografic.” Bistrenii sustin ca in ultima vreme s-au defrisat 60 de hectare de padure si ca nu mai au incredere in autoritatile locale si politia din zona. “Ucraineni din astia…” Toader Hojda, presedintele Judecatoriei Viseu de Sus, a comentat situatia in urmatorul mod: „cum nu le-am primit dosarul? Astia-s ucraineni si manuiesc mai greu limba romana (...) Proprietar tabular este Composesoratul Petrova, iar Ana Sauciuc nu este membru composesor. Ea se prevaleaza de un contract cum ca bunicul ei ar fi cumparat terenul in 1929. A refuzat sa depuna contractul in original, iar copia este ilizibila. Pe un contract de vanzare-cumparare sunt completate niste rubrici si nu vrea sa mi-l aduca pentru ca nu-i datat, nu rezulta absolut nimic. Eu am vorbit si cu cei de la composesorat si mi-au spus ca (Sauciuc, n.red.) are un alt pamant langa noi, dar nu poate dovedi ca parintii sau bunicii ei au fost membrii composesori. Nu-i de unde sa-i dam 9 ha, pentru ca-i terenul nostru (...) Is niste ucraineni din astia… de care nu vreau sa vorbesc mai multe”. Si totusi... Incercand sa lamurim modificarile in CF am cerut parerea lui Vasile Ciuman, directorul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI): “nu s-au facut modificari recente in CF (din jurul anului 1919), iar completarile in creion nu pot fi luate in considerare, pentru ca sunt facute de cineva pentru a se putea ghida mai usor pe harta. Ciudat este ca acelasi numar apare in doua CF-uri diferite, dar si pe harta, in locuri diferite (probabil dintr-o greseala a celui care nu a verificat daca acel numar fusese deja dat pentru alt loc)! Insa diferenta se poate face usor, deoarece denumirea topica si suprafetele sunt diferite: una de 14 ari, iar cealalta de 130 ha (composesorat). Probabil, asta l-a incurcat pe reclamant, pentru ca a vazut extrase diferite. Daca dovedeste ca este trecut in composesorat inseamna ca are cota parte”, a explicat directorul OCPI. Ana Sauciuc e hotarata sa continue demersurile pentru a intra in posesia terenului mostenit din strabuni, dar si pentru a demasca “mafia locului”. Vom reveni. Contradictiile lui Hojda “Noi nu operam in Cartea Funciara (CF), astea-s povesti. Nu se umbla in CF, cum zic unii si altii. Sa indice autorul: cine a modificat, de ce a modificat, care sunt consecintele si… A, le aveti dumneavoastra? A! Modificari pot sa existe, pentru ca se fac operatiuni zilnic de CF, depinde pentru cine si cum, si pe baza caror documente… Io-s de 33 de ani aici. CF e o suma de acte cu harti din 1870. Se fac inscrieri in CF prin trecerea timpului pentru ca se schimba proprietarii, dar nu modificari ca asa vrem noi. Aia-i denumirea terenului, o supranotare a cuiva care a avut la indemana niste harti, probabil a unui expert. Cum de ce-s trei notari diferite in CF? Pai ucrainenii le spun in ucraineana, nu prea le intelegem noi si nu are absolut nici o importanta. Este scris cu creionul, nu are nici o importanta. Mai vad un alt extras CF, dar cu un alt numar topografic, ceea ce inseamna ca este vorba de alt teren.” - Toader Hojda, presedintele Judecatoriei Viseu de Sus Teofil IVANCIUC