Talere - Alice spre nicaieri

Un centru cu mare traditie in acest sport, Baia Mare, isi duce zilele in uitare si nepasare. Un antrenor si 4 sportivi au ramas ultimii mohicani ai unui sport care aducea in urma cu cativa ani titlul de campion mondial pentru Atilla Csorba. Doar un antrenor si 4 tragatori au mai ramas la sectia de talere a CSM Baia Mare, candva una dintre cele mai importante din tara. Ca o palida consolare, in Romania au mai ramas inca alte doua orase care au cate un club de profil: Bucurestiul si Timisoara. „Inainte era mai bine, aveam mai multi sportivi si mai multi bani. Primeai un buget la inceputul anului, si stiai ca il poti utiliza din prima zi. Acum ti se aloca pe hartie banii, primesti doar jumatate din ei si nu cand vrei tu, ci atunci cand practic nu prea ii mai poti folosi. Pregatirea nu tine cont daca ai bani in banca. Volumul si intensitatea antrenamentelor dicteaza performanta. Pana in 1989 aveam 16-18 sportivi la sectie, de la juniori II pana la seniori si mergeam la cel putin 12-15 concursuri pe an. Acum, abia daca se mai organizeaza 3 concursuri, Campionatul National, Cupa Romaniei si vreo competitie privata”, explica Emil Marinescu, antrenor de talere, cel mai vechi angajat al clubului CSM Baia Mare. Organizarea unui concurs de talere implica cheltuieli destul de mari, aproximativ 20 de milioane pentru talere si inca 4-5 milioane arbitrajul. Paradoxal, lucrul care ii tine departe pe amatori de practicarea acestui sport nu este lipsa materialelor de concurs, ci costurile ridicate ale antrenamentelor. Un singur taler costa 3.000 lei vechi, iar un cartus ajunge la 8.000 lei vechi. Prin urmare, un singur foc consuma 11.000 lei vechi. Cum intr-o sesiune de antrenamente se trag 75 de focuri, rezulta un cost de aproape 800.000 lei vechi. Totusi cativa amatori sunt, insa acestia isi asigura in mare parte costurile sesiunilor de antrenamente, in conditiile in care bugetul alocat sectiei de talere in 2006 este de doar 75 de milioane de lei. Poligonul de tir de la Tauti, construit in 1969 de Pintilie Gleb, a suferit mici modificari de atunci, efectuandu-se doar lucrarile strict necesare (vopsit pe ici, pe colo si inlocuirea unei parti a acoperisului gaurit de intemperii). Masina de lansat talere este si ea una destul de veche. Initial aceasta se incarca manual, dar datorita unei inventii a antrenorului, in momentul de fata a devenit automata. Din pacate, tocmai datorita incarcarii manuale a lansatoarelor, proba de trap, una din ramurile acestui sport (presupune lansarea talerului din 5 locuri diferite) nu se mai practica deloc in Romania, si implicit nici in Baia Mare. Iar ca si tabloul sa fie complet, sa adaugam ca cel mai bun sportiv al sectiei, Atilla Csorba, a ratat participarea la olimpiada inainte de 1989 pe motiv ca era… ungur! Pusti luate premiu Pe vremea lui Ceausescu, la fiecare editie a Campionatului National, indiferent de nivelul de varsta la care se desfasura, se acorda drept premiu pentru primul loc cate o arma. Asa se face ca CSM Baia Mare are destule arme pentru a-si tripla numarul de sportivi. De asemenea, federatia asigura o parte din talerele pentru antrenamente, acestea fiind produse in Italia (doar materialele pentru talerele produse in Romania costa mai mult decat talerele finite produse in Italia). In acest an, Federatia Romana de Tir si Talere a dotat clubul cu doua arme Beretta, de ultima generatie, care sunt folosite in prezent de Atilla Csorba si unul din cei 4 sportivi legitimati. „Desi au 20 de ani, le folosim si acum, sunt practic, ca si noi. Unii dintre sportivi au preferat armele vechi celor doua pusti noi primite. Cel putin din acest punct de vedere nu avem probleme”, a explicat Marinescu. Costul unei arme pentru talere ajunge la 5-6.000 de euro. Claudiu BABAN claudiu@gazetademaramures.ro