Tabăra de arhitectură „Vernadoc” la Petrova

Timp de două săptămâni, comuna Petrova a găzduit Tabara internaţională de arhitectură VERNADOC - DOCumentare asupra arhitecturii VERNAaculare, un concept răspândit pe toate meridianele lumii, aflat pentru a doua oară în Maramureş.

VERNADOC are scopul de a surprinde elemente reprezentative pentru arhitectura tradiţională şi a le imortaliza pe hârtie, în urma unui proces minuţios de măsurare şi desenare într-o tehnică foarte familiară arhitecţilor de odinioară (atunci când computerele încă nu luaseră locul creioanelor şi al rapidografelor).

23 de planşe desenate „în filigran” au fost expuse vineri în Căminul Cultural din Petrova, unde localnicii au fost foarte încântaţi să le admire, analizând modul diferit în care pot fi percepute casele atât de bine cunoscute de ei, în această prezentare inedită.

Expoziţia a fost vernisată de Primarul comunei Petrova, Ioan Petrovai, organizatorul taberei, arhitecta Laura Zaharia, şi gardianul spiritual al petrovenilor, eminescologul Ioan Petrovai, în prezenţa părintelui VERNADOC, arhitectul finlandez Markku Mattila şi a preşedintelui Ordinului Arhitecţilor filiala Nord Vest, arhitectul Alexandru Băban.

S-a pus accent pe importanţa arhitecturii tradiţionale pentru identitatea culturală locală şi pe necesitatea conservării caselor „bătrâne” în cadrul lor original, pe amplasamentul actual sau adunate într-un muzeu viu pe un amplasament nou, integrate într-un circuit de turism tematic orientat către promovarea valorilor tradiţionale.

Participanţii taberei VERNADOC MM 2014 au format un colectiv eterogen şi pitoresc: arhitecţi şi studenţi arhitecţi din Finlanda, Thailanda, China, Franţa şi România, cu vârste între 20 şi 65 de ani, au format 4 echipe care au lucrat într-un mod profesionist la documentarea a 4 tipologii de case tradiţionale împreună cu anexele gospodăreşti. Echipele s-au bucurat de felul deschis în care localnicii au interacţionat cu ei, aflând astfel istoria caselor şi alte detalii în legătură cu utilitatea anexelor şi a uneltelor de lemn din gospodărie.

- casa Mihalca, datată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, înscrisă pe lista monumentelor istorice, casă cu tindă şi două camere, cu şatra originală în formă de „L“, mutilată la ora actuală şi redusă la şatră simplă pe faţada principală, orientată către curte;

- casa Petrovai, împreună cu anexele gospodăreşti, construcţii mai recente - anii ’60, ce păstrează foarte bine caracterele arhitecturii tradiţionale. Casa cu tindă şi 2 camere, camera a treia cu acces din şatra orientată spre curte;

- casa Zvunca, sfârşit de secol XIX, amplasată la periferia satului, casă cu tindă şi o cameră, şatră simplă pe faţada principală; din vecinătatea amplasamentului a fost documentată şi poarta casei Zernic, construită în anii ’70 cu respect pentru trăsăturile caracteristice porţilor tradiţionale;

- casa Găboreanu (iniţial casa deputatului Vasile Filipciuc), construită în anii ’30, casă boierească cu tindă şi 4 camere, cu şatră adâncă pe faţada principală, orientată către stradă.