Sute de atentate pentru barba lui Castro

Fidel Castro a implinit 81 de ani si probabil ca va muri linistit in patul lui, dupa ce a supravietuit la 467 de comploturi si 167 de atentate puse la cale pentru asasinarea lui de la instalarea comunismului in Cuba si incheierea unei aliante ideologice si strategice cu Uniunea Sovietica, la 145 de kilometri distanta de tarmul SUA. Tentativa esuata de a-l otravi cu shake-ul de ciocolata pe care Castro obisnuia sa-l bea intr-un hotel din Havana a avut loc in plin Razboi Rece, cand in Spania se afla la guvernare generalul Francisco Franco. A fost tentativa cea mai apropiata de succes si a contat pe presupusul sprijin al spaniolilor anticastristi. Tot un spaniol ar fi introdus in insula o pusca cu obiectiv telescopic pentru a atenta la viata liderului cubanez, noteaza ziarul El Pais. Bilantul tentativelor se insiruie din 1959, anul in care a triumfat revolutia cubaneza pana in 2000, cand a fost arestat un grup de cubanezo-americani, avand asupra lor arme si care se presupune ca vroiau sa-l omoare pe Castro in timpul participarii sale la summitul ibero-american din Panama. Cel organizat in Chile, cu un pistol ascuns intr-o camera a televiziunii a fost o alta tentativa esuata in ultimul moment la Santiago. CIA a declasificat documente in care admite ca a platit 150.000 de dolari mafiotilor Salvatore Giancana si Santos Traficante pentru a pune capat vietii celui care le expropriase cazinourile din Havana, dar nu se dezvaluie nimic despre atentatele cu care fusesera insarcinati, in strainatate sau in Cuba, cubanezi exilati sau alti colaboratori. Ziaristul cubanez Luis Baez a publicat anul trecut o carte, intitulata ‘El mérito de estar vivo’ /Meritul de a fi in viata/ editata la Havana, in care citeaza doi spanioli si dezvaluie un interviu cu Leopoldina Grau, care a fost una din principalii agenti ai CIA in Cuba, unde a facut 14 ani de inchisoare si care ar fi primit de la ‘un prieten spaniol’ o otrava pregatita de serviciile secrete americane. Capsula cu otrava a fost inmanata unui chelner de la cafeneaua hotelului Habana Libre, pe numele sau Santos de la Caridad Perez, care ar fi pus-o intr-un congelator. Intr-o seara din martie 1963, Castro si-a cerut bautura preferata. ‘Perez s-a indreptat spre frigider pentru a lua capsula, insa aceasta din cauza frigului se lipise de pereti si se sparsese’, a povestit Grau. Liber la imaginatie ‘Cartea in care povestesc cele petrecute se bazeaza pe fapte reale. Multi dintre cei care au participat la atentate au murit si cinci persoane cu care m-am intalnit m-au rugat sa nu fac publice declaratiile lor decat dupa trecerea anilor’, a subliniat Baez, care citeaza surse oficiale latino-americane, americane si cubaneze. Washingtonul, potrivit declaratiilor politicienilor din acea vreme, se temea ca o consolidare a dictaturii comuniste sa incurajeze revolutiile de stanga din toata America Latina si actiunile violente impotriva intereselor americane din regiune. Metodele si atentatele puse la cale pentru asasinarea dictatorului cubanez sunt dintre cele mai extravagante: impregnarea unui studiou de televiziune cu LSD pentru a-i provoca lui Castro o nebunie de moment, otravirea unei cutii cu trabucuri de care era mare consumator cu o substanta care sa-i provoace dezorientarea, inhalarea cu toxina Botulinum, sau pulverizarea de taliu a pantofilor pentru a-i provoca o cadere a barbii. Panoplia atentatelor include arme precum un stilou cu ac hipodermic, petarde otravite, bombe cu forma de mingi de base-ball, bombe ascunse in avioane teleghidate, pusti cu obiective telescopice sau arme bazuka, dar si programe radiofonice anticastriste. In anii ‘ 60, Vocea Americii emitea programul ‘Cita con Cuba’ /Intalnire cu Cuba/, care incita fatis la asasinarea lui Castro cu o recompensa de aproape un milion de dolari. Numarul atentatelor cu arme pregatite pentru a fi puse in practica se ridica la 167 - potrivit surselor oficiale cubaneze - restul nu au trecut insa de partea teoretica. Manuel Hevia, directorul Centrului de Investigatii Istorice si de Securitate al Statului cubanez, subliniaza ca complotul CIA si al mafiei nu este singurul proiect de asasinat pus la cale impotriva lui Castro. Se puneau la cale, in paralel, si alte operatiuni pe masura ce incepeau preparativele pentru invazia Cubei in 1961 - sau asa-numita operatiune din Golful Porcilor - prin plaja Giron. Pistol, in camera TV ”Vointa politica de a distruge revolutia era deja prezenta, prin actiuni sub acoperire, in programul presedintelui Dwigh Einsenhower /1953-1961/ la 17 de martie 1960”, relateaza Hevia. Cele doua atentate cu cele mai mari probabilitati de reusita au fost cel de la hotelul Habana Libre si cel organizat in Chile, in anul 1971, in timpul unei vizite a lui Fidel Castro care urma sa se intalneasca cu socialistul Salvador Allende, inlaturat de la putere in 1973 de generalul Augusto Pinochet. Conspiratorii, deghizati in ziaristi, au ascuns un pistol de mici dimensiuni in interiorul unei camere a televiziunii pe care trebuiau sa-l scoata si sa-l utilizeze in timpul conferintei de presa. Dar au renuntat in ultimul moment, de teama. “Problema era ca toata lumea dorea sa participe la atentat, dar nu cu pretul vietii, ceea ce este foarte greu cu Fidel Castro”, povesteste Antonio Veciana, in varsta de 79 ani, fost colaborator al CIA si care a pus la cale patru atentate impotriva dictatorului cubanez. “Cand Castro are alaturi o suta de oameni inarmati pana in dinti, dispusi sa-si dea viata pentru el, se stie ca aceasta prezenta intimideaza”. CIA a pus la cale operatiuni, dar s-a mentinut in umbra. Nu a fost mana executanta, pentru a nu compromite guvernul SUA. Intr-o recenta aparitie televizata, generalul in retragere Fabian Escalante, fost sef al contra-spionajului cubanez care a fost activ pana in 1996, pune toate aceste actiuni sub un numitor comun: “Nu se incerca doar eliminarea fizica, ci si politica a lui Fidel Castro”. Veciana nu respinge aceste intentii, fiind de parere ca unul dintre motivele pentru care au esuat toate atentatele cu care au fost insarcinati anticastristii radicali a fost teama: “Cubanezii nu sunt dispusi sa-si dea viata pentru un atentat. Nu vor sa moara. Nu sunt sinucigasi”, a conchis el. El Pais