Suspectul Robert Ștrebeli, și ieri și azi

E vară. Căldură mare. Temperaturi ridicate și la Muzeul de Artă din Baia Mare. Robert Ștrebeli rezistă eroic pe un fotoliu de manager prea mare pentru el. Echipa de suport managerial, trei cucoane care fac ce spune „șefu”. Una dintre ele este cunoscută de pe filiera liberală, de la organizația de femei. Asta are o gură mare și răspândește venin spre toți cei care îndrăznesc să aibă o altă părere decât mărețul Ștrebeli. Cu toate astea, se află noi și noi aspecte din activitatea lui Robi (așa cum îi spun prietenii. Hi, hi, hi).

În timp ce ne  documentam pentru un nou material, am dat peste o filmare mai veche în care Robert Ștrebeli - pe atunci inspector la Direcția de Cultură, condusă de un „mare artist” care acum zace la achizițiile muzeului dirijat încă de Ștrebeli, cu o bucățică de normă, ca să vezi cum se rotesc interesele materiale - are calitatea de suspect al Poliției române.

Urmează o poveste incredibilă în care un oficial al statului reușește performanța  de a deveni suspect, din cauza comportamentului dubios, al modului în care vorbește.
Era prin 2014, dacă nu ne înșelăm. Robert Ștrebeli era inspector la Direcția de Cultură. În decurs de câteva zile, mai multe obiective ale municipiului Baia Mare au fost vandalizate, fiind vopsite cu roșu. Printre acestea și statuia din Centrul Vechi realizată de sculptorul Karoly Kadar. Poliția l-a pus pe lista suspecților pe Robert Ștrebeli, cel care reclamase vandalizarea. Cu un aer degajat, actualul manager povestea în media că a fost chemat la Poliție și i s-a cerut o declarație. A aflat că este suspect în acest caz.

La vremea respectivă, această informație a avut un ecou deosebit. Părea incredibil. Chiar „marele artist”, pe atunci șef la Cultură, a făcut câteva aprecieri față de Ștrebeli. Spunea, printre altele, că Robert are o constituție fragilă, nu chiar bolnăvicioasă, dar fragilă. Săracul! Trebuie să-l contrazicem pe fostul șef de la Cultură. Din câte am aflat noi, Ștrebeli s-a remarcat la facultate prin faptul că se cățăra, la modul sportiv spus, pe fațade de clădiri. Adică, nu era fragil nici atunci, nici în 2014, nici acum.

La câteva zile după  această întâmplare cu vandalizarea și calitatea de suspect, Robert Ștrebeli părăsea Baia Mare pentru a merge la Sibiu, la Muzeul Brukenthal. Cazul vandalizărilor cu vopsea roșie s-a rezolvat în sensul că a fost găsit un autor, dar rămâne calitatea de suspect a lui Ștrebeli. Desigur, atunci a părut o glumă bună. În contextul celor întâmplate acum, la Muzeul de Artă, lucrurile nu mai par a fi o glumă bună.

După cum se știe, Robert Ștrebeli este manager al Muzeului de Artă de un an și ceva. După ce și-a preluat fotoliul mult visat, Ștrebeli a început să organizeze munca așa cum a vrut el. Nu în funcție de cerințele din caietul de sarcini, din fișa postului. Nu! Așa cum au vrut mușchii lui.

Într-o zi, a adunat echipa muzeului într-unul din depozite. Urma să dea niște sarcini. Oamenii muzeului au venit și au așteptat. Ștrebeli s-a dus la etajul depozitului, iar, la un moment dat, i-a strigat pe cei de jos. Oamenii au venit și, spre marea lor mirare, Ștrebeli le-a arătat un tablou care era tăiat pe mijloc. O tăietură perfectă, ca de bisturiu. Nu putea fi o întâmplare, un accident. Oamenii s-au speriat, au spus ce au spus și i-au cerut managerului să cheme Poliția pentru a investiga vandalizarea.

Din discuții cu oamenii muzeului, am aflat că, în urmă cu vreo două ore de la întâmplare, fuseseră la etajul depozitului, iar tabloul era intact. După aceea nu a mai fost nimeni acolo, doar managerul la momentul descoperirii.

Când a auzit de polițiști, Ștrebeli a făcut fețe-fețe și le-a cerut oamenilor să nu facă nicio solicitare Poliției. I-a lămurit să lase lucrurile așa, iar tabloul să fie re­con­diționat. Ceea ce s-a și întâmplat. Acum, ei regretă că  nu au cerut cercetări. Tabloul face parte din patrimoniul muzeului și este unul de valoare medie.

Se pare că Ștrebeli are o problemă cu aceste vandalizări. Nu spunem că el ar fi autorul, dar oamenii muzeului știu mai bine și pot da explicații, chiar dacă au plecat de acolo din cauza terorii impuse de Robert Ștrebeli.

Revenind la întâmplarea din 2014, trebuie să facem câteva precizări. Statuia vandalizată a fost realizată de sculptorul Kadar și face parte din ansamblul din Centrul Vechi. De acest ansamblu se leagă încercările făcute de maghiari să confiște cultura băimăreană, mai ales. După cum am spus și în materialele precedente, există un curent filomaghiar ce dorește să preia controlul unor instituții de cultură. Muzeul de Artă deja e compromis, din acest punct de vedere. Ar urma Colonia Pictorilor, Facultatea de Artă, zona Centrului Vechi.

În această poveste, UDMR are un rol hotărâtor. Așa cum a fost și monumentul din Centrul Vechi. Era pe vremea fostei administrații și s-a dorit realizarea unui monument. Consiliul Local Baia Mare și-a dat votul pentru realizarea unui monument în Centrul Vechi. A fost organizat un concurs validat de o comisie din care au făcut parte specialiști, nume de rezonanță în târg. Trecem peste amănunte.

Proiectul lui Kadar a câștigat. Au fost alocați 7 miliarde de lei vechi. Proiectul era o reproducere a sigiliului orașului, primul sigiliu, cel octogonal. Potrivit documentelor existente, interpretărilor date de specialiști, pe acest sigiliu apare un personaj care are coroana de rege, sceptru și bila cu o cruce. Primul cercetător care a descris și interpretat sigiliul a spus că: „ar putea fi regele Ștefan”. Nu există niciun element care să consacre concluzia din Baia Mare a anului 2008. Dincolo de disputele politice, chiar și cele cu iz naționalist, acesta este adevărul.

Dar proiectul lui Kadar a fost doar pe locul trei. Acum, după atâția ani, se știe că au fost presiuni din partea UDMR pentru ca acest proiect să treacă.  Și a trecut. S-a spus că a fost cel mai ieftin, dar lucrurile au degenerat. De la proiectul inițial, după multe dispute politice, a dispărut personajul care ar fi fost regele Ștefan, iar sculptorul a realizat ce se poate vedea acum în Centrul Vechi.

Sculptorul a suferit mult, a și avut probleme. Nu el este vinovat, ci cei care au crezut că pot aduce ce nu s-a mai adus. Chiar și așa, mai ales vara, în Centrul Vechi al orașului vin mulți turiști maghiari care își fac fotografii lângă acest monument. Ar fi interesant de auzit ce le spune ghidul atunci când le prezintă monumentul.

Dar mișcarea maghiară de acaparare a culturii maramureșene continuă și în zilele noastre. Baia Mare nu are simboluri ale Centrului Artistic Baia Mare. Există, dar exclusiv ungurești. Dacă ne uităm bine, nu avem nicio stradă, sau vreo clădire care să poarte numele vreunui artist cunoscut român. Avem doar Muzeul Vida Gheza, dar artistul român este disputat de maghiari. Pe paginile ungurești, Vida este prezentat ca fiind maghiar. Noroc că academicianul Marius Porumb și soția sa Zoe, fiica marelui artist român, sunt vigilenți și au reușit să oprească dorințele maghiare. Academicianul a spus de multe ori că tot eposul lui Vida este românesc.  

Dacă ne referim la denumiri de străzi, prima dată, în Baia Mare, au fost botezate șosele cu nume de artiști în 1942. În timpul ocupației, românii au fost băieți de treabă și nu le-au eliminat după 1944. Avem trei străzi care au denumiri maghiare. Printre ele este și Holloși Simon, deoarece maghiarii susțin în continuare că artistul este maghiar. După 1944, nu s-au mai dat denumiri de artiști, nici ungurești, nici românești.

Iar, recent, în Centrul Vechi a fost amplasată o altă  statuie, care are și ea o poveste interesantă. Monumentul s-a realizat în acest context. Din câte am aflat noi, acest proiect se referea la un grup statuar care să celebreze întemeierea Centrului Artistic Baia Mare, nu întemeietorii. Poate fi doar o bârfă.

Se pare că au fost două tururi de concurs. Nu știm exact cine a făcut parte din comisia de concurs, dar se pare că a fost ales acest proiect, dar nu cu unanimitate.

Iar acest monument are o mare problemă. Placa votivă, cea triling­vă este incoerentă. În limba maghiară, se spune întemeietorii Coloniei de Pictură. Anterior acesteia, a fost Școala lui Hollosi care a avut sezoane de vară la Baia Mare, dar nu a aparținut băimărenilor.

În limba română și în limba engleză, în schimb, se spune că sunt întemeietorii Școlii de Pictură. Deci avem parte de două instituții distincte. Colonia și Școala care nu poate fi înțeleasă decât ca instituție educațională, nu ca model estetic.
Lucrarea din Centrul Vechi aparține unui sculptor din Oradea. Și la acest grup statuar se fac fotografii cu grupuri de turiști maghiari. Poate nu întâmplător, la dezvelirea monumentului a fost prezent Kelemen Hunor, liderul UDMR.
Această realizare are, probabil, un lobby politic. Destinația lui este clară, să confere un simbol maghiarilor. Chestia asta ține de politica maghiară mai generală, din Transilvania și care este sprijinită de la Budapesta.

Iar în toate aceste chestiuni s-a băgat și Robert Ștrebeli, cel care nu a organizat nicio expoziție cu lucrări din patrimoniul muzeului, ci doar ale unor artiști maghiari, sau ale unor colecționari dubioși care aduc lucrări realizate la imprimantă și prezentate ca fiind lucrări originale, cu valoare foarte mare.

Ei, acest individ care se pretinde mare șef a alungat din muzeu specialiști cunoscuți pentru a rămâne cu adulatori și realizatori de texte ce arată nivelul de cultură la care a ajuns Muzeul de Artă. Dar nimic nu este întâmplător. Am găsit CV-ul lui Ștrebeli și am rămas impresionați de multele realizări ale acestuia. (Hi, hi, hi).
Vă arătăm câte calificări are acest individ. Cursuri de o zi, două. Incredibil și jenant.

Perioada 25.04.2017
Calificarea/ diploma obţinută → Atestat nr. R1/965 din 25.04.2017, care certifică calitatea de expert în domeniul „Bunuri cu semnificație artistică/ artă românească sec. XX; școala de la Baia Mare”  
Disciplinele principale studiate/ competenţe profesionale dobândite → Expert în domeniul „Bunuri cu semnificaţie artistică / artă românească sec. XX; şcoala de la Baia Mare”  
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare → Ministerul Culturii
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → Naţional
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare → Ministerul Culturii
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → Naţional

Perioada 27.04.2010
Calificarea/ diploma obţinută → Atestat nr. 430 din 27.04.2010, care certifică calitatea de expert în domeniul „Conservarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional”  
Disciplinele principale studiate/ competenţe profesionale dobândite → Expert în domeniul „Conservarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional”
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare → Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → Naţional
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare → Centrul de Pregătire Profesională în Cultură - Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → Naţional

Perioada 02.06.2008 - 06.06.2008
Calificarea/ diploma obţinută → Certificat de absolvire
Disciplinele principale studiate/ competenţe profesionale dobândite → Ocupaţia MUZEOGRAF- evidenţa şi clasarea bunurilor culturale
- pregătirea bunurilor culturale pentru înregistrare
- înregistrarea bunurilor culturale
- păstrarea înregistrărilor bunurilor culturale
- scoaterea din gestiune a bunurilor culturale
- gestionarea împrumuturilor de bunuri culturale
- culegerea informaţiilor necesare evaluării bunurilor culturale
- evaluarea/reevaluarea bunurilor culturale
- raportarea rezultatelor evaluării
- propunerea de clasare a bunurilor culturale
- utilizarea programului DOCPAT – evidenţa informatizată a patrimoniului
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare → Centrul de Pregătire Profesională în Cultură - Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → Naţional

Perioada 13-14 mai 2008, 29-30 mai 2008
Calificarea/ diploma obţinută → Certificat
Disciplinele principale studiate/ competenţe profesionale dobândite → Sesiune de formare profesională referitoare la modalităţile de cooperare interinstituţională şi dezvoltarea capacităţii interoperaţionale la nivel local
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare → Program organizat şi condus de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Agenţia pentru Integrare Europeană
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → internaţională

Perioada 10-11 iunie 2008
Calificarea / diploma obţinută → Certificat
Disciplinele principale studiate/ competenţe profesionale dobândite → Sesiune de formare profesională referitoare la identificarea şi clasificarea patrimoniului cultural mobil
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare → Program organizat şi condus de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Agenţia pentru Integrare Europeană
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → internaţională

Perioada 3-4 iulie 2008
Calificarea/ diploma obţinută → Certificat
Disciplinele principale studiate/ competenţe profesionale dobândite → Sesiune de formare profesională referitoare la traficul şi exportul ilegal al bunurilor culturale mobile, furtul, distrugerea, falsificarea
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare → Program organizat şi condus de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Național şi Agenția pentru Integrare Europeană
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → internaţională

Perioada 17-18 iulie 2008
Calificarea/ diploma obţinută → Certificat
Disciplinele principale studiate/ competenţe profesionale dobândite → Sesiune de formare profesională referitoare la existenţa legislaţiei primare şi secundare în legătură cu protejarea patrimoniului cultural mobil
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare → Program organizat şi condus de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Agenţia pentru Integrare Europeană
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → Internaţională

Perioada 10-13 februarie 2009
Calificarea/ diploma obţinută → Certificat
Disciplinele principale studiate/ competenţe profesionale dobândite → Participarea la cursul de pregătire „S.O.S. – Patrimoniu cultural naţional. Legislaţie românească şi europeană. Pregătirea Agenţilor Constatatori”
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare → Centru de instruire si Consultanță „LABOR”  şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional D.J.C.C.P.C.N. Dolj
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → Naţional

Perioada 21-22 octombrie 2009
Calificarea/ diploma obţinută → Certificat
Disciplinele principale studiate/ competenţe profesionale dobândite → Absolvirea programului de instruire privind utilizarea „Sistemului integrat de gestiune a informațiilor pentru protecția patrimoniului cultural mobil şi a bunurilor culturale – SMI-BC”
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de formare → Program de instruire organizat de ABT&CO şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Agenţia pentru Integrare Europeană
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională → Naţional