Suntem cobaii produselor cosmetice!

In general, in lume, o persoana foloseste zilnic noua feluri de produse cosmetice si nu prea se preocupa nimeni de compozitia acestora. Toti avem incredere in spiritul responsabil al producatorilor si credem ca reglementarile existente si autoritatile de control ne protejeaza, devenind cobaii produselor frumos ambalate. In realitate, reglementarile sunt slabe si usor de dejucat, iar in produsele folosite de noi pot exista numeroase substante periculoase pentru sanatate. Efectele secundare daunatoare sunt luate in seama si analizate serios de autoritati doar dupa multi ani de la desfacerea in comert a produselor cosmetice, relateaza Nepszabadsag, citat de Rompres. Iren Darai a inceput sa incarunteasca de tanara, motiv pentru care cei din jurul ei i-au recomandat sa-si vopseasca parul. Chiar dupa al doilea vopsit, ea a inceput sa auda zgomote in urechi si sa simta o durere acuta la ceafa. Era un efect secundar daunator care apare la unele persoane in urma folosirii vopselei si fixativului de par. Dar la vremea aceea femeia, vrand sa arate bine, s-a mai vopsit de zece ori in urmatorii doi ani. Numai ca simptomele s-a acutizat, iar la analize a reiesit ca avea o intoxicatie cu metale grele, prezente atat in firele de par, cat si in vopseaua folosita de ea. De atunci, Iren Darai a verificat toate efectele secundare posibile ale produselor cosmetice, foloseste sapun fara substante parfumate, nu utilizeaza creme pentru corp, nici deodorante, iar pe Internet atrage atentia tuturor asupra pericolelor ce se ascund in multe cosmetice. Potrivit directivelor UE privind produsele cosmetice, valabile si in Ungaria, producatorii de cosmetice sunt raspunzatori pentru experimentarea produselor lor privind eficienta si lipsa de nocivitate. Daca in timpul utilizarii respectivelor cosmetice apar probleme, comisia de resort a Uniunii Europene (SCCP) solicita din partea producatorului documentatia, iar daca se dovedeste ca produsul respectiv este daunator, il interzice. Din punctul de vedere al consumatorilor ar fi mai bine ca lucrurile sa se desfasoare invers, adica produsul sa intre pe piata numai daca se dovedeste ca nu este daunator. Acum insa, daca un produs devine suspect, abia peste 8-10 ani ajunge pe lista produselor interzise. Pe langa coloranti, o alta substanta nociva este conservantul. Producatorii de cosmetice doresc ca produsele lor sa se pastreze bune macar trei ani, adica sa suporte timpul de transport, plus perioada cat stau pe rafturi nevandute. Propenul, o substanta folosita la conservarea cosmeticelor, a fost descoperit in urma cu zece ani in tesuturile cu cancer la san, de catre un cercetator in oncologie. Numeroase alte cercetari au confirmat, iar altele au negat acest efect daunator a propenului. O alta substanta periculoasa ar putea fi parfumul. Toate cele trei substante enumerate pot provoca alergii, ca efecte secundare cele mai frecvente. In Ungaria, un sfert din populatie sufera de o forma de alergie. Peste jumatate din cosmeticele existente contin parfum, iar pe ambalajele lor se specifica numai acest lucru, nu si compozitia. Incepand din 2005, in Ungaria, 26 din cele mai alergice substante trebuie specificate pe ambalaj. Pana la aderarea la UE, in Ungaria, reglementarile in acest domeniu erau mult mai permisive: nu producatorii erau obligati sa raporteze despre efectele secundare daunatoare ale produselor lor, ci autoritatea de stat analiza respectivele substante, inaintea desfacerii lor pe piata. Dar in UE marfurile circula liber, iar pentru respectarea normelor unitare fiecare tara raspunde cum poate, neexistand un control in acest sens. In UE, ca de altfel in plan mondial, nu este reglementat ce este un produs biocosmetic. Fiecare firma producatoare poate decide de la sine putere daca sa inscrie sau nu calificativul de bio sau natural pe produsul ei. In acest fel exista cosmetice chimice, la care s-a adaugat o cantitate mica de extras de urzica, pe ambalajul carora scrie ca este un produs natural, dar exista si cosmetice produse din substante provenite din surse ecologice care nu contin urme de pesticide sau de ingrasaminte chimice. Potrivit unui specialist in domeniul cosmeticelor, substantele naturale pot fi si ele la fel de toxice precum cele sintetice, mai ales deca au fost produse, culese si tratate chimic. Volumul marfurilor industriei cosmetice in lume este in valoare de 190 miliarde de euro, numai in Europa fiind de 67 miliarde de euro. Vanzarile cosmeticelor inregistreaza cele mai mari cresteri in America Latina si in Europa de Est, si anume cu circa 12,5 la suta. Ingrijirea frumusetii este o afacere profitabila astazi, asa cum o dovedeste Francoise Mayers, nepoata fondatorului firmei L’Oreal, care cu averea sa de 18,8 miliarde de dolari este cea mai bogata femeie din lume. Un mijloc eficient de a castiga mai multi bani este vanzarea produselor cosmetice in farmacii, bazat pe increderea cumparatorilor ca farmaciile vand produse mai sigure, mai eficiente si mai sanatoase decat un magazin de cosmetice. Vopselele de par pot provoca leucemia In prezent, cele mai mari modificari se produc in privinta vopselelor de par. Cu toate ca dupa anii ’80 mai multe vopsele au fost interzise, printre cele ramase pe piata multe sunt indoielnice, avand in vedere ca un studiu realizat in 2001 a sustinut ca printre persoanele care folosesc vopsele de par este mai mare riscul imbolnavirii de cancer la vezica urinara. UE a stabilit ca producatorii sa prezinte fisele cu datele de siguranta ale substantelor de baza ale produselor pana in septembrie 2003. Dar cu toate ca multi producatori nu dispuneau de asa ceva, produsele lor au fost interzise abia in 2006. In urma analizelor si cercetarilor, in 2004 s-a pus problema ca anumite vopsele de par provoaca leucemie, iar SCCP a cerut noi date de la producatori pentru a verifica aceasta ipoteza. Desi producatorii nu fac publice analizele privind eficienta si lipsa de nocivitate a produselor, rezultatul studiilor se poate citi pe site-ul SCCP. Nepszabadsag