Sunt maramureseanca dintotdeauna

E rupeanca (din Rupea, jud. Brasov) prin nastere, clujeanca prin educatie, dar, sentimental, a fost dintotdeauna maramureseanca. A devenit doamna de catifea a politicii maramuresene si unul dintre putinii alesi care se poate lauda cu o imagine buna. Eugenia Godja e primarul cu cel mai bun scor pe tara la alegerile din 2004 si, de opt ani, conduce capitala Maramuresului Istoric. Rep.: Va considerati „rupeanca” sau sigheteanca? Eugenia Godja: Sentimental vorbind, sunt rupeanca prin nastere. E normal sa fii nostalgic privind in urma la anii copilariei si ai adolescentei, la locurile si oamenii care ti-au leganat visele, iar acum amintirile, la parintii carora mereu si mereu trebuie sa le multumesc pentru ceea ce sunt. Sunt clujeanca prin educatie si ma mandresc ca sunt absolventa de “Babes-Bolyai”, pentru ca profesorii mei de atunci, Constantin si Hadrian Daicoviciu, Stefan Pascu, Camil Muresan, Domnul Lascu sau Macrea, sunt cateva din marile personalitati stiintifice care s-au impus pentru totdeauna in mediul stiintific academic national si universal. Acum, dupa de 35 de ani pe care i-am trait aici cu bine si mai putin bine, cu realizari si cu multa munca dedicata copiilor, din pozitia de profesor si, apoi, tuturor, din cea de primar, simt ca apartin acestor locuri. Impartasesc sentimentul ca sunt maramureseanca dintotdeauna. Simplu spus, ma simt cu adevarat sigheteanca. Rep.: Ce are un primar si nu are un om politic? E.G.: Un primar are, in primul rand, o legatura mult mai stransa si mai directa cu oamenii. Cu oamenii care traiesc in orasul pe care-l conduce. Eu ma intalnesc zilnic pe strada, in cartiere, la piata, in audiente, cu sighetenii si problemele lor. Ei nu sunt pentru mine doar simple statistici, ci fete cunoscute, cu bucuriile si necazurile lor, cu nevoi si dorinte, cu impliniri si dezamagiri. Pe de alta parte, un primar interesat de soarta orasului si de conditia sociala a oamenilor locului cunoaste foarte bine punctele nevralgice, dar si punctele tari, cunoaste bine stralucirea, dar si umbrele orasului sau. Rep.: In 2004, ati obtinut la alegeri cel mai mare scor pe tara. Ce a contat in obtinerea acestui rezultat? E.G.: Anul 2004 venea dupa 4 ani in care am avut realizari multiple, pe toate planurile, in Sighet. Am implinit foarte mult din ceea ce am promis cu 4 ani ina-inte, spre deosebire de contracandidatii de atunci, in mare parte cam aceiasi si astazi. Pe scurt, am convins prin faptele mele, propunand sighetenilor obiective extrem de necesare, realizabile si nu promisiuni fantasmagorice, vorbe goale, in afara legii, promisiuni ce nu se vor implini niciodata. Rep.: Trei probleme grave si generale ale clasei politice? E.G.: In opinia mea, clasa politica, in mare parte, nu are puterea de a-si recunoaste si asuma, cu sinceritate si responsabilitate, atat greselile, cat si neputinta de a finaliza multe din proiectele avansate in campaniile electorale. Lipsa de credibilitate si traseismul politic sunt alti factori care, conditionandu-se reciproc, vorbesc de imaturitatea unei parti din mediul politic, de oameni „politici” interesati doar de ciolanul puterii. Rep.: Patru proiecte majore care vor schimba radical municipiul Sighetu Marmatiei? E.G.: Incurajarea investitiilor in domenii de inalta tehnologie HICH – TECH; finalizarea lucrarilor de modernizare a tuturor strazilor din municipiu (apa, canal, asfalt), inclusiv in cartierele Iapa, Valea Hotarului, Valea Cufundoasa, Campu Negru, Sugau etc; realizarea unui parc de distractii pentru tineret si locuri de joaca pentru copii in toate cartierele; dezvoltarea relatiilor comerciale si a celor de parteneriat in afaceri, prin con- struirea unui pod cu 4 benzi cu Ucraina, pentru facilitarea legaturilor cu Europa. Rep.: Ce ar cuprinde un „brand” al Sighetului creat de dumneavoastra? E.G.: Sighetul nu are nevoie de un brand. Sighetul este un brand, prin istorie, prin cultura, prin asezare. E treaba noastra, e obligatia noastra morala sa-l intretinem, sa-l facem cunoscut tuturor. Sa lasam copiilor nostri un oras romanesc, maramuresean prin nastere, dar european prin dezvoltare. Rep.: Eterna intrebare. Cand se deschide Podul Istoric? E.G.: Lucrarile de reabilitare sunt intr-o faza avansata, aproape de finalizare. Ploile si debitul crescut al Tisei ne-au impiedicat sa lucram in albie. Dar acum timpul este bun, lucram din plin, zi lumina si, in foarte scurt timp, din punctul nostru de vedere, podul poate fi practicabil. Rep.: Proiectul mall-ului va insemna condamnarea la faliment pentru micii comercianti? E.G.: Nu, dimpotriva. Denumirea proiectului de reamenajare a Pietei agro – alimentare a fost aleasa de finantatorul german si, poate, nu este cel mai bun termen. In fapt, la piata, se doreste modernizarea, iar acest lucru se impune. Am oferit o varianta de proiect pe care l-am facut public, in ideea ca oamenii cu adevarat interesati vor veni cu sugestii, cu puncte de vedere diferite, pe care noi, administratia locala, sa ni le insusim si sa rediscutam proiectul. Sunt doua saptamani de asteptare zadarnica. Dovada ca lumea a fost mintita si instigata de manipulatori politici. Subliniez din nou: piata nu a fost vanduta, Consiliul Local este cel care va fixa tarifele de inchiriere ale spatiilor de vanzare, producatorii locali vor fi protejati ca si pana acum, iar Primaria si Consiliul Local garanteaza pentru siguranta zilei de maine a produ-catorului. Rep.: Cum vedeti Sighetu Marmatiei peste 10 ani? E.G.: Un oras curat, cu oameni frumosi si sanatosi, harnici si buni gospodari. Un oras cu mai multe locuri de munca si afaceri dezvoltate. Un oras deschis, cu acces facil din orice punct al tarii, legat de restul tarii prin sosele bune si cai ferate sigure. Un oras cu mai multa putere financiara, dar si cu mai mult din ceea ce inseamna cultura si educatie. Rep.: Cea mai mare multumire si cea mai mare dezamagire din activitatea de primar? E.G.: Eu cred ca, pana acum, ca Primar al Sighetului, am realizat foarte multe lu-cruri cu adevarat necesare care, cu certitudine, in alte parti, intra in cotidian, dar aici, in urma cu 8 ani, pareau vise, pentru toti concetatenii mei, indiferent de varsta. Prapastia de atunci, fata de o stare normala de fapt, a fost atat de mare incat parea, pentru cei mai multi, imposibil de depasit. Dar, prin multa munca, prin perseverenta si seriozitate, prin respon-sabilitate si daruire, s-a reusit. Trebuie sa fii nedrept sau rau intentionat sa nu vezi evidenta de astazi. Sighetul este, in buna masura, orasul pe care ni l-am dorit noi toti, tineri sau varstnici. Este un oras curat, cu 11 blocuri noi si 3 sali de sport, cu o infrastructura in buna parte rezolvata, cu gradinite si scoli reabilitate sau in curs de reabilitare, cu zone verzi bine intretinute si cu proiecte de viitor bine gandite care, aplicate, sa asigure o dezvoltarea durabila municipiului nostru. Cea mai mare dezamagire este faptul ca nu am reusit inca sa realizez chiar tot ce mi-am propus pentru Sighet si sigheteni, dar am incredere ca, in mandatul 2008-2012, impreuna cu toti locuitorii orasului, vom reusi sa construim frumosul si durabilul in acest spatiul unic ca frumusete si bogatie spirituala. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro