Summitul UE-SUA: o „strategie cu dublu fagas”

La castelul Brdo din Slovenia, unde in 2001 presedintele SUA George W. Bush si-a inceput prima sa calatorie in Europa cu un summit cu presedintele rus din acea vreme, Vladimir Putin, seful executivului de la Casa Alba a obtinut la cel de-al optulea summit UE-SUA, un succes privind Iranul. Asa cum releva presa americana, participand la ultimul summit UE-SUA al presedintiei sale, Bush a lucrat contra cronometru pentru a sprijini una din prioritatile absolute ale politicii externe a administratiei: stoparea ambitiilor Iranului de a se alatura clubului statelor nucleare si de a-si creste astfel in mare masura sfera de influenta. Casa Alba a apreciat evolutiile de la summitul din Slovenia drept o victorie. De altfel, reuniunea cu liderii din UE a fost o parte a efortului de a-i convinge sa adopte o linie mai dura fata de Iran. Dorinta Casei Albe este o demonstratie de „diplomatie energica” din partea principalelor tari europene, care sunt si cei mai importanti parteneri comerciali ai ayatolahilor. Bush a dorit sa lanseze un mesaj puternic privind acest subiect la care tine foarte mult. La summit, presedintele SUA a explicat ca mingea se afla acum in tabara iranienilor. La sfarsitul celor doua ore de convorbiri la castelul Brdo din Slovenia, presedintele Bush a semnat cu premierul Janez Jansa, a carui tara asigura presedintia semestriala a UE, si cu presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, „Declaratia comuna” a ultimului sau summit cu UE la care au fost convenite „masuri aditionale” impotriva Teheranului in cazul in care nu-si va suspenda programul nuclear asa cum au cerut rezolutiile ONU 1737, 1747 si 1803. Potrivit ziarului The New York Times, citat de Rompres, declaratia comuna a reafirmat angajamentul occidental fata de o „strategie cu dublu fagas”, care foloseste amenintarea cu sanctiuni punitive, alaturi de stimulente pentru Iran. Privind continutul acestor masuri s-a convenit sa se pastreze cea mai stricta rezerva, releva ziarul La Stampa. In document se fac referiri la „pasi pentru a asigura ca Iranul nu va putea abuza de sistemul bancar international pentru sprijinirea proliferarii si terorismului”, dar lipsesc detaliile. Motivul a fost explicat de Gordon Johndroe, purtatorul de cuvant al Consiliului de securitate nationala, care la incheierea lucrarilor a declarat: „Nu dorim ca iranienii sa afle ce vom face, pentru a-i impiedica sa adopte contramasuri”. Pana in ajunul summitului, indiscretiile se refereau la masuri in vederea limitarii investitiilor economice si operatiunilor bancare, dar decizia Teheranului de a retrage depozite bancare mari din Europa a fost cea care a sugerat „sa nu se acorde Iranului niciun fel de ajutor”. Asa cum releva The New York Times, Iranul a inceput sa transfere miliarde de dolari din banci europene in banci iraniene si asiatice si sa cumpere aur si actiuni, potrivit unor relatari din mass-media iraniene, in scopul protejarii veniturilor din petrol de noi sanctiuni. Comisarul european pentru relatii externe si politica de vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, a declarat presei ulterior ca sanctiunile ar putea include inghetarea depozitelor bancare. La aceasta trebuie sa se adauge faptul ca, asa cum a anuntat Bush in cursul conferintei de presa de la incheierea summitului, „Javier Solana va merge curand in misiune la Teheran”, cu scopul de a prezenta noul pachet de stimulente economice pentru ca liderul iranian Mahmud Ahmadinejad sa suspende imbogatirea uraniului asa cum a facut predecesorul sau Mohammed Khatami. „Imbogatirea trebuie blocata deoarece iranienii au invatat cum sa realizeze prima parte a unei bombe nucleare”, a afirmat Bush. Agentia Internationala pentru Energia Atomica (AIEA) continua sa suspecteze ca programul Teheranului este militar. „Ne asteptam ca Iranul sa isi respecte obligatiile internationale si sa suspende imbogatirea uraniului de o maniera verificabila”, se spune in documentul care este dur fata de Teheran, deoarece ii imputa acestuia si complicitate cu terorismul si violarea drepturilor omului „impotriva femeilor si minoritatilor”. Inarmat cu aceste rezultate, Bush a ridicat tonul la adresa lui Ahmadinejad: „Iranul se afla la o rascruce intre cele mai bune relatii internationale si izolare”. Privind optiunea militara, Bush a manifestat intelegere fata Israel, care a lansat ipoteza unui atac impotriva Iranului: „Pot intelege ca Israelul este ingrijorat de un regim care ameninta sa-l distruga”. Potrivit unor analisti, mentionati de The New Yok Times, limbajul declaratiei comune de marti a parut sa incerce o aplanare a amenintarii israeliene. „Cred ca a fost o incercare europeana de a arata administratiei Bush ca Europa ia amenintarea in serios si de a incerca sa previna situatia in care Israelul sau SUA s-ar putea orienta spre instrumentul militar”, a afirmat Julianne Smith de la „Center for Strategic and International Studies” din Washington. Bush a parut insa ca minimalizeaza optiunea militara, spunand ca lasa „cadrului multilateral” abordarea Iranului. De altfel, consilierul pe probleme de securitate nationala a lui Bush, Stephen Hadley, a subliniat ca focalizarea este pe „morcovul” stimulentelor si pe „bata” mai multor sanctiuni. Marea Britanie, Franta si Germania se afla in prima linie a diplomatiei europene privind Iranul, iar Bush doreste sprijinul lor in instituirea unor sanctiuni mai dure ale ONU. In afara de Iran, declaratia summitului - care a subliniat multe ambitii generale, dar putine politici specifice, potrivit The Guardian - a acoperit si o serie de alte subiecte, printre care demersuri de abordare a schimbarii climatice, pietele financiare globale turbulente si abuzurile privind drepturile omului in Zimbabwe si Cuba. Potrivit The Guardian, au existat putine asteptari de la summit, avand in vedere ca Bush are acum o greutate redusa la sfarsit de mandat. Saptamana trecuta, Stephen Hadley a avertizat presa sa nu fie prea febrila inaintea vizitei europene a lui Bush. „Nu cred ca veti vedea anunturi dramatice in acest turneu”, a spus el. Pentru a sublinia parca aparenta indiferenta fata de prezenta lui Bush, nu au avut loc demonstratii de strada la summitul din Slovenia. Potrivit expertului in programe de securitate internationale, Jon Wolfsthal de la „Center for Strategic and International Studies” summitul nu va avea un mare impact. Bush are putine parghii atat privind Iranul cat si Europa iar sansele de a coopta Rusia si China la propunerea de noi sanctiuni impotriva Iranului sunt indepartate. Deschidere prudenta in Insula Rosie In cadrul „agendei sale a libertatii”, Bush a apasat si tasta delicata a relatiilor cu Cuba, exploatand atmosfera pozitiva a summitului din Slovenia. Cuba se afla intr-o etapa caracterizata de prudentele deschideri ale lui Raul Castro, fratele si succesorul la presedintia „insulei rosii” a lui ex „Lider Máximo”, Fidel Castro. Intr-un moment in care Cei 27 evalueaza daca a venit momentul sa se ridice sanctiunile impotriva Havanei, decizie care ar putea fi anuntata luni, 16 iunie, Bush a cerut o mai mare prudenta si severitate. Cuba trebuie sa transmita semnale mai clare si sa elibereze „toti prizonierii politici” pentru a demonstra ca exista cu adevarat o schimbare de curs. The New York Times