Sumbra prognoza

De cativa ani, specialistii calculeaza efectele incalzirii globale si ale diminuarii stratului de ozon, cauzate de poluarea excesiva, emisia de noxe industriale si gaze de sera. Prognoza e sumbra. In iulie, in Maramures s-a inregistrat recordul tarii la precipitatii intr-o singura ora: 60 de litri pe metrul patrat, aproape media pe un an intreg. Ce se intampla cu vremea?, s-au intrebat, ingrijorati, cei mai multi. Raspunsul nu mai e un secret: se incalzeste clima, iar echilibrul hidrologic a fost grav perturbat de defrisarile salbatice savarsite dupa ’90. Insa nici o cifra oficiala nu comunica date concrete despre defrisarile din ultimii ani din Maramures. Iosif Beres, un renumit biolog sighetean, a declarat ca defrisarile sunt de-o salbaticie rara: “nu ne spun cat anume s-a taiat, dar pazirea padurilor de catre silvici inseamna sa pui lupul paznic la oi. Si inainte de ’89 s-a defrisat mult, dar acum e dezastru! Nu mai avem paduri de protectie pe langa cursurile de apa, iar cele tampon, situate sub golul alpin, sunt defrisate. Nu e de mirare ca avem inundatii regulat.” In schimb, Romsilva sustine ca sunt mai multe paduri decat in ‘89, si ca in ultimii ani s-au plantat, la nivelul tarii, peste 15.000 de hectare de paduri noi! Noi nu le-am vazut. Previziuni sumbre De-a lungul mileniilor, peste actualul teritoriu al Romaniei au trecut epoci glaciare intercalate cu altele interglaciare (incalziri climatice). Ultima glaciatiune s-a incheiat in urma cu 10.000 de ani. De atunci, schimbarile climatice au fost nesemnificative. Pe baza cercetarilor, previziunile pentru Romania anilor 2100 vorbesc despre cresterea temperaturii medii anuale cu 4,3 grade Celsius, si a precipitatiilor cu 20 % (sunt “sanse” reale ca sudul tarii, Baraganul, sa devina o parte a Marii Negre). Iarna se vor inregistra zapezi abundente in nord-vest (inclusiv Maramures), iar vara, seceta. Daca pe vremea dacilor vita de vie era la suprafata, acum trebuie acoperita cu pamant, altfel ingheata. Extremele de temperatura au crescut foarte mult, ceea ce a scazut si calitatea graului romanesc. Daca in anii ’80, acesta era abundent in gluten si se dezvolta ca in preerile canadiene, acum mai poate fi folosit doar ca si compozit furajer. In 2100 porumbul va disparea, cu exceptia nordului tarii (Satu Mare, Suceava, Botosani si partial Maramures). Fructele vor trebui modificate genetic pentru a face fata noilor daunatori, migrati din sudul Europei, Asia si Africa. Pentru a preveni secetele si inundatiile catastrofale, trebuie demarat de urgenta un sistem de irigatii (respectiv drenaj pentru excesul de umiditate) la nivel national. Din cauza modificarilor pe care omul le-a adus naturii, pe teritoriul romanesc, bourul, zimbrul si dropia au disparut. Urmeaza extinctia rasului, caprei negre, cocosului de munte si de mesteacan, ursului, cerbului carpatin, pisicii salbatice si lupului. Cum sta Maramuresul Pe baza polenului conservat in turbarii, pentru Maramures s-au identificat toate fazele climatice postglaciare. Academicianul Emil Pop a dovedit ca “intre anii 8300-7800 i.Hr. a fost rece si uscat, apoi cald si uscat (in urma cu 7-8000 de ani), cald si umed (in urma cu 4-6000 de ani), cald si uscat (in urma cu 3-4000 de ani), iar incepand din anul 800 i.Hr. s-a intrat intr-o faza umeda si rece.” Conform istoricului si arheologului Radu Popa, “in secolul XIV padurea reprezenta 90-95 % din suprafata Maramuresului. Cu incepere din secolul XVIII, despaduririle au modificat regimul apelor, care in evul mediu erau mai mari si, mai ales, cu debit constant. Totusi, in anul 1900, in Maramures mai existau paduri pe 55% din suprafata depresiunii.” Cercetatorii au mai descoperit ca in secolele XVII-XVIII in regiunea noastra a avut loc o faza microglaciara, in care zapada de pe munti nu s-a topit nici vara si care a adus mari famine. Astazi, padurile au scazut la o treime din suprafata si in fiecare an se inregistreaza viituri. Iarna trecuta a durat aproape sapte luni si n-a mai fost primavara. Viitorul Maramuresului este sumbru: inundatiile vor fi mai dese, ploile si zapezile mari, iarna va veni tarziu si va fi extrem de rece, iar vara va fi scurta, umeda si racoroasa. Cel mai mare pericol care pandeste judetul in urmatorii ani vor fi inundatiile. Pentru asta trebuie lucrat la indiguirea tuturor raurilor, corectarea torentilor si amenajarea unor poldere de retinere a viiturilor. Echipa cercetatorilor considera ca mediul de afaceri si cel politic ignora previziunile, considerandu-le exagerate. Ignoranta care a avut consecinte devastatoare in acest an, in Banat si apoi in Moldova. N-am vrea ca Maramuresul sa fie urmatorul pe lista. Raul PET-urilor La mijloc de iulie, in Sighet a avut loc o mica viitura, fara ca raul Iza sa iasa din albia minora. Alte viituri au avut loc in amonte (pe Ronisoara si paraiele de pe Valea Izei) si in aval (Sarasau, Campulung etc). La amiaza, Iza aducea la vale cate 17 PET-uri pe minut (cronometrat!). Apele mari au curs cel putin opt ore... Desi ecologistii au curatat malurile raului in zona Sighet (fara a face acelasi lucru si in amonte), munca lor a fost zadarnica. Doar duminica trecuta, pe Iza au coborat peste 8.000 de PET-uri, care au umplut, la scaderea apelor, malurile raului. Din cauza lipsei de educatie civica, dar si a dereglarii echilibrului hidrologic. Teofil IVANCIUC