Sufla vant de recesiune in Europa de Est

Romania si Ungaria simt, in prezent, presiunile crizei financiare, in conditiile in care declinul economic se extinde. Criza financiara, care inainteaza cu repeziciune prin Europa de Est, a facut din Romania cea mai recenta victima a sa, lasand cele doua tari impotmolite. O economie superumflata, construita pe un boom al creditelor si gestionata de un guvern care functioneaza cu greu, se afla in pragul colapsului - in mod foarte asemanator cu tara vecina, Ungaria, care saptamana trecuta a fost silita „sa cerseasca” de la Fondul Monetar International (FMI). Romanii sunt urmatorii la rand, la „ratia de alimente a Crucii Rosii” in varianta bancherilor, la fel ca si statele baltice, scrie editia de duminica a ziarului britanic The Times. Boom-ul imobiliar din Romania a atins niveluri absurde in aceasta tara relativ saraca. Costul metrului patrat al unei case in capitala Bucuresti se cifreaza la o suma cuprinsa intre 4.000 Euro si 5.000 Euro, facand, astfel, Romania mai scumpa decat Austria si de doua ori mai scumpa decat Germania. „Datoria publica in Romania este de 14 miliarde Euro, dar a fost franata de o datorie privata de 50 miliarde Euro. Guvernul se confrunta cu o recesiune grava, cu cresterea somajului si inflatie. Avem alegeri parlamentare la sfarsitul lunii si acest lucru va slabi si mai mult guvernul, existand si perspectiva inrautatirii crizei”, a afirmat economistul roman Nicu Taran. Taran a calificat guvernul drept disfunctional. „Nu avem motive de optimism. Pretul la bunuri creste, in conditiile in care inflatia atinge 8%, iar competitivitatea scade. Avem o problema demografica, avand in vedere ca exista o populatie imbatranita, iar un mare numar de tineri talentati emigreaza spre Europa de Vest si America”, a mai spus Taran. In Ungaria vecina, guvernul s-a trezit brusc in fata perspectivei iminente a falimentului. Datoria publica a tarii se cifreaza la un uluitor 93% din PIB, in conditiile in care deficitul de cont curent devine tot mai mare. Tara se afla in impas politic inca din 2006, atunci cand premierul Ferenc Gyurcsany a fost surprins admitand cu candoare ca a mintit privind economia, pentru a putea fi reales. Gyurcsany s-a erijat in salvator national si a sustinut ca aceasta criza este prea grava pentru a organiza alegeri in scopul de a se pune capat impasului conducerii tarii de catre un guvern minoritar. In schimb, a organizat un summit national, care a degenerat intr-o disputa, chiar daca forintul a cunoscut o devalorizare puternica, iar insolvabilitatea se prefigura la orizont. In termen de 10 zile, Banca Nationala a Ungariei a crescut ratele dobanzilor cu trei puncte procentuale. Perspectiva ulterioara de faliment, somaj si neacordarea de imprumuturi a determinat un analist sa sustina ca „economia este ruinata”. La scurt timp, FMI a anuntat un ajutor de 20 miliarde Euro, cu conditia ca Ungaria „sa aplice masurile adecvate”, pentru a asigura stabilitatea si cresterea. Ingrijorat de fuga de bani, guvernul ungar a impus o interdictie privind toate transferurile de capital in afara tarii. Piata proprietatii, care a fost construita pe creditele straine de la banci europene, a fost astfel confiscata. „Cine s-ar fi gandit ca o tara membra a UE va impune o astfel de interdictie? Este cel mai rau din cele mai rele scenarii imaginabile”, a afirmat un director de banca. Ramane de vazut capacitatea premierului de a razbate prin reformele economice. Cel putin, Gyurcsany a progresat de la a spune basme economice la a se angaja fata de ceea ce el a numit „realitatea recesiunii”, anuntand o inghetare a salariilor si bonusurilor pentru angajatii in sectorul public si anuland reducerile de impozite preconizate. Se pare ca este o caracteristica a crizei financiare ca guvernele sa nege dificultatile sau sa sustina ca sunt bine plasate, pentru a face fata furtunii. FMI a avertizat statele baltice in urma cu 18 luni sa puna capat mentalitatii extinse de tipul „cumperi acum, platesti mai tarziu”. Potrivit FMI, se impuneau de urgenta masuri hotarate pentru a reduce cererea interna. Letonia, Lituania si Estonia nu au facut insa decat sa zgandare la suprafata problemei a ceea ce un economist a descris drept un „festival al creditelor”. O recesiune extinsa la nivel de UE va reduce cererea interna, dar inflatia, deficitele de cont curent si dezechilibrele valutare nu au fost abordate. „Aceeasi reteta este buna si pentru tarile baltice, si pentru Ungaria - reducerea cheltuielilor, stavilirea cresterii salariilor si prevenirea speculatiilor valutare salbatice”, a declarat Krisztian Szabados, directorul grupului de cercetare „Political Capital”, care a precizat: „Daca vor cere sau nu ajutor la FMI, nu m-ar interesa”. AGERPRES