Suferintele crestinilor din Irak

Lista ticalosiilor comise impotriva crestinilor din Irak este una lunga, de la santaj pentru obtinerea de bani pentru protectie si pana la jefuirea, incendierea si exproprierea magazinelor, violarea si islamizarea fortata a fetelor sau decapitarea si crucificarea preotilor. Potrivit datelor furnizate de UNHCR (Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati) in fiecare luna din Irak se refugiaza din cauza razboiului civil si a terorii circa 50.000 de persoane, majoritatea in tari precum Siria, Liban sau Egipt. Cei mai afectati insa de agresiunile extremistilor din Irak sunt minoritatile religioase, printre care crestinii armeni, caldeeni si siriaci precum si yezidi (minoritate religioasa care urmeaza o doctrina reprezentand un amestec de diferite credinte, printre care zoroastrism, crestinism si islam, n.red.), mandei (adeptii unei reigii dualiste de origine gnostica, n.red.) si bahai (adeptii unei doctrine religioase care considera toate religiile lumii drept revelatii divine, iar diferentele dintre ele rezultatul deosebirilor dintre popoare, in esenta religiile fiind pentru bahai asemanatoare, n.red.). Nemusulmanii reprezinta zece la suta dintre refugiati si au de infruntat cea mai dura soarta. Expertul in problemele Orientului Mijlociu, Thomas Krapf, relata astfel despre soarta unui bebelus in varsta de doua luni din Bagdad, rapit pentru rascumparare. Pentru ca mama lui nu a putut plati banii ceruti, bebelusul a fost decapitat, prajit si pus pe o tava cu orez, dupa care a fost servit mamei. Discriminarea crestinilor din Irak, chiar daca nu la asemenea proportii oribile, avea loc si pe vremea lui Saddam Hussein. Batrus Mikha Stefo, un crestin din Alqosh (sat crestin de langa Mosul), care acum traieste in Germania, povestea cum, in momentul in care s-a mutat cu familia in marele oras Mosul, ura impotriva sa a izbucnit imediat. Crestinii din Irak au fost declarati inainte de invazia americana in Irak drept colaboratori, iar dupa o predica de vineri a unui imam in care clericul musulman indemna la ura, un crestin a fost injunghiat, urmarea fiind declansarea unei vanatori de crestini in oras. In anii 90, isi aminteste fiul lui Batrus, Ragheed, au existat pogromuri anticrestine, magazinele detinute de crestini fiind nevoite sa-si inchida portile, in timp ce functionarii crestini nu mai aveau voie sa-si exercite meseria. Familia sa a emigrat in 1998 in Germania, unde cererea de acordare de azil a fost aprobata dupa un an si jumatate. In Germania traiesc actualmente 75.000 de irakieni, printre care 10.000 de crestini. Isa Totzman, purtator de cuvant al comunitatii siriaco-ortodoxe din Berlin, a salutat initiativa ministrului de Interne german, Wolfgang Schaeuble, de a acorda azil politic crestinilor irakieni, insa se teme foarte tare ca numarul acestor crestini, care formeaza niste comunitati foarte vechi si se roaga inca in limba lui Iisus, aramaica, ar putea scadea pana la niste proportii infime, la fel ca in Turcia. Potrivit lui Totzman, pana se va lua o decizie la nivel european se prea poate sa nu mai existe crestini in Irak. Apartenenta religioasa nu se afla insa pe lista prioritatilor UNHCR, care vorbeste mai degraba despre „persoane aflate in mod special in pericol”. Nici macar deputatul din Bundestag (camera inferioara a Parlamentului federal german) Arnold Vaatz (CDU - Uniunea Crestin-Democrata, partid aflat la guvernare) nu considera religia drept criteriu decisiv pentru acordarea azilului politic, ci probabilitatea intoarcerii in tara, care in cazul crestinilor este ca si inexistenta, dupa cum afrima parlamentarul crestin-democrat german. Acesta, impreuna cu un grup de politicieni din CDU, a vizitat in luna mai a acestui an Siria si Iordania, pentru a-si o face o imagine asupra situatiei minoritatilor nemusulmane refugiate din Irak. Un acord european in ce priveste acordarea dreptului de azil pentru aceste persoane ar urma sa devina realitate, probabil chiar in luna iulie, afirma Stefan Paris, purtator de cuvant al Ministerului de Interne German, mai ales ca, potrivit acestuia, in cadrul Comisiei Europene avut loc o schimbare de opinie in lumina evolutiei situatiei din Irak si a diplomatiei de culise a Germaniei. Acum se asteapta ca presedintele francez Nicolas Sarkozy sa faca un pas exemplar. Exista, se pare, deja niste prime discutii informale, urmand sa aiba loc o intalnire a Consiliului European in 24-25 iulie, la Bruxelles, sub actuala presedintia franceza a UE, o graba care indica, dupa cum scrie Die Welt, citat de Rompres, cat de serioasa este situatia refugiatilor. Die Welt