Subvențiile pentru partidele politice în 2023

Am primit la redacție un material interesant referitor la subvențiile alocate partidelor politice în ultimele șase luni din acest an. Raportul realizat de Expert Forum este cuprinzător și oferă o imagine a modului în care „trăiesc” partidele politice din România.

În anul 2023, partidele politice vor primi 258 de milioane de lei din subvenții. În primele șase luni ale anului, cele șase partide care au dreptul la bani, potrivit rezultatelor alegerilor din 2020, au primit în conturi 125 de milioane lei și au cheltuit 118 milioane de lei. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituția care gestionează fondurile, a transferat către PSD 48,2 milioane de lei, către PNL un total de 40,8 milioane lei, către USR 22 de milioane de lei, iar la AUR 9,7 milioane de lei. PMP și Pro România, partide neparlamentare, au primit 2,5 milioane lei, respectiv 1,8 milioane lei.

Raportul de mai jos analizează evoluția veniturilor și cheltuielilor și principalele probleme legate de aceste fonduri.
Există o creștere semnificativă a cheltuielilor din subvenții față de primele șase luni din 2021 și 2022. Partidele au cheltuit 118 din 125 de milioane, față de 75 din 124 de milioane în 2022 și 46 de milioane în 2021.

Majoritatea partidelor au cheltuit aproape tot ce au primit în primele 6 luni sau mai mult, apelând la economii. Acesta este un calcul relativ, întrucât partidele care au primit cele mai mari sume din subvenții au pus bani deoparte din anii trecuți. Cu toate acestea, am realizat o statistică pornind de la banii primiți în conturi în primele șase luni. PSD a cheltuit 85%, PNL 81%, USR 104%, PMP 132%, AUR 131%, iar Pro România 243%. Per total, cei mai mulți bani s-au cheltuit pentru presă și propagandă (49%), bunuri mobile și imobile (10%), personal (9%), consultanță politică (7%) și activități cu caracter politic (5%).
Cei mai mulți bani rămân dedicați contractelor pentru presă și propagandă (aproape 58 de milioane). AUR și Pro România nu au cheltuit bani pe această categorie. PSD și PNL au cheltuit aproape 2/3 din bani pentru propagandă și se observă o creștere semnificativă și la USR (1/3 din bani): PSD (27,4 mil.), PNL (22,4 mil), PMP (971 mii) și USR (7,1 mil).

Față de aceeași perioadă a anilor 2021 și 2022, se observă o creștere a cheltuielilor pentru propagandă și activități care au legătură cu promovarea partidului și campaniile electorale. De exemplu, partidele au cheltuit în primele luni 58 de milioane de lei pentru presă, față de 24 milioane și 47 de milioane în 2021 și 2022. Mai mult, în 2022, au cheltuit tot anul 100 de milioane, iar în 2021, 62 de milioane de lei per an, ceea ce arată că există un potențial de a depăși aceste sume în 2023.

Transparența cheltuielilor pentru presă rămâne defectuoasă, iar proiectul propus în parlament de PSD, care ar fi definit publicitatea politică, nu a fost aprobat în Senat. Acesta urmează să revină pe agen­da Comisiei Juridice din Senat în septembrie, însă cu mici șanse să fie dezbătut transparent și riguros.

USR rămâne partidul care cheltuie cel mai mult pentru personal – 4,9 milioane, comparativ cu 3,2 la PSD și 1,5 la PNL.
AUR a început să consume bani din subvenții, cea mai mare cheltuială fiind aceea prin care s-au achiziționat autovehicule pentru caravana medicală în valoare de aproape 12 milioane de lei. Pro România continuă să cheltuie sume semnificative (mult mai mult decât a primit în primele șase luni din an) pentru cheltuieli cu avocați și executori.

Datele obținute de EFOR, potrivit legii 544/2001, arată că solicitările de rectificare bugetară din 2021 și 2022 au fost demarate de AEP din propria inițiativă, fără a exista solicitări din partea partidelor politice. În anul 2021, față de bugetul pentru finanțarea partidelor politice de 162 mil. lei acordat prin Legea bugetului de stat, s-a propus o suplimentare de 284 mil de lei, care ar fi dus valoarea totală la 446 de milioane de lei. Suma a fost redusă ulterior în procesul de aprobare la aproape 90 de milioane.
În 2022, AEP a obținut încă 24 de milioane de lei peste bugetul aprobat inițial. Cererile au fost făcute pe baza art. 18 (2) din Legea 334/2006, care stabilește niște limite foarte flexibile pentru alocarea de subvenții, adică 0,01-0,04% din PIB. Nu este foarte clar cum acest articol constituie baza legală care permite unei instituții să suplimenteze bugetul cu zeci sau sute de milioane de lei, fără a exista solicitări din partea partidelor politice sau alte motive justificate. Aceste răspunsuri ne arată că AEP a acționat în mare parte contrar mandatului său și a solicitat suplimentări semnificative ale fondurilor, pe criterii care nu sunt clare și fără bază legală.
Creșterea la 446 de milioane nu poate fi înțeleasă și justificată. Solicitările sunt bazate pe estimări și nu au o motivare solidă în spate, fapt care este contrar principiilor elaborării unor politici publice eficiente și economice. Mai mult, comportamentul instituției de la acel moment arată mai degrabă că aceasta a acționat în favoarea partidelor politice și nu a funcționat ca o instituție de control, care are rolul de a gestiona bugetele legate de subvenții. Decizia privind valoarea subvențiilor ar trebui să fie una politică, a Guvernului și a Parlamentului și nu ar trebui să fie la libertatea AEP să jongleze arbitrar cu aceste sume. Pentru anul 2023, nu avem informații că ar fi fost solicitate fonduri suplimentare de către AEP. Faptul că această practică nu este continuată este unul pozitiv.
S-au făcut și câteva recomandări pentru o transparență cu privire la folosirea acestor fonduri.
- Dezbaterea într-un mod judicios și transparent a proiectului de lege care modifică Legea 334/2006 (proiectul AEP, preluat de PSD);
- Reducerea limitelor pentru alocarea de fonduri și deci reducerea sumelor plătite anual partidelor politice;
- Impunerea unui sistem mai previzibil și mai stabil de alocare a subvențiilor;
- Stabilirea unor limite clare ale atribuțiilor AEP de a gestiona alocarea subvențiilor de stat, pentru a reduce deciziile arbitrare și potențial politice. Nu ar trebui să facă parte din mandatul AEP posibilitatea de a solicita finanțare suplimentară fără nicio restricție;
- Fondurile pentru subvenții publice necheltuite alocate partidelor ar trebui returnate statului la sfârșitul anului dacă nu sunt utilizate. O alternativă mai flexibilă ar fi să se impună o perioadă de trei ani pentru cheltuirea fondurilor rămase – după care banii necheltuiți ar trebui returnați statului.

Pentru AEP:
- AEP ar trebui să facă publice toate activitățile sale legate de finanțarea publică a partidelor politice;
- AEP ar trebui să respecte și prevederile Legii 544/2001 și să furnizeze informațiile solicitate;
- AEP ar trebui să explice în mod corespunzător modalitatea prin care este întocmit și justificat bugetul pentru subvenții;
- AEP trebuie să publice datele legate de finanțarea politică în format deschis.