Subvenţiile europene, împărţite ilegal pe sistem românesc

Plăţi ilegale de milioane de euro, prejudicii grele, lipsă de interes din partea instituţiilor statului faţă de sistemul agricol şi un sistem informatic extrem de scump, dar total ineficient. Pe scurt, rezultatele unui audit al Curţii de Conturi, care a luat în vizor modul de acordare a subvenţiilor.

11,7 milioane de Euro. La atât se ridică factura neimplicării şi incompetenţei instituţiilor statului în tăvălugul acordării subvenţiilor şi altor forme de sprijin. Curtea de Conturi a realizat recent un audit incendiar care a luat în vizor perioada 2007-2010, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Concluziile sunt sumbre şi pe scurt arată cât şi cum ne batem joc de banii europeni. Concluzia generală a raportului este că nici una din cele trei instituţii nu s-a implicat suficient în implementarea propriilor atribuţii, ajungându-se astfel ca bugetul de stat să fie prejudiciat cu circa 11, 7 milioane de euro: „Urmare a constatării şi a unor erori/abateri de la legalitate şi/sau regularitate, au fost întocmite şi 59 de procese verbale de constatare în care au fost calculate şi prejudicii bugetului de stat, la o valoare totală, estimată, de 52.329,9 mii lei (cca.12,4 milioane de euro), din care pagube (plăţi nelegale) de 49.364,3 mii lei (cca. 11,7 milioane de euro şi accesorii calculate de 2.965,6 mii lei (cca. 0,7 milioane de €) - curs valutar de 4,2 lei pentru un”, se arată în raport. Pe scurt, e vorba despre acordarea de prime unor proprietari care nu îndeplineau condiţiile legale, sau care înregistrau restanţe la bugetul de stat, contrar declaraţiei pe proprie răspundere. Asta, deşi există o bază naţională de date, SNIIA, unde ar trebui înregistrate toate animalele, dar şi eventualele modificări apărute (deces, introducerea în consumul uman etc.), pentru care s-au plătit bani grei. Degeaba, pentru că raportul arată că: „Inventarierea la nivel naţional a stabilit că 9,5 milioane de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi suine (reprezentând 32% din totalul efectivelor înregistrate în SNIIA ca fiind din acest tip de exploataţie) au fost în mişcare necontrolat şi fără documente legale între exploataţii, au fost sacrificate şi introduse în consumul uman, au murit ş.a. fără ca aceste evenimente să fie consemnate în SNIIA conform legii, ceea ce a reprezentat o vulnerabilitate majoră cu potenţiale implicaţii asupra «asigurării şi garantării sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, siguranţei alimentelor (…)» - care reprezintă tocmai domeniul de activitate al ANSVSA, prevăzut la art. 1 alin.4 din HG 1415/2009 privind organizarea şi funcţionarea ANSVSA”.Mai mult, la acest haos au contribuit potrivit auditului şi medicii veterinari: aceştia ”limitându-se la o prestaţie pur tehnică privind înregistrările în SNIIA, de regulă numai după momentul notificării lor de către proprietari şi numai dacă notificarea a fost făcută”. Şi despăgubirile acordate pentru animale ucise sau afectate de focare de boli s-au „îmbolnăvit” de lipsă cronică de implicare, pornită de sus în jos: „la nivelul ministerului s-a manifestat un interes şi o preocupare insuficientă pentru coordonarea, monitorizarea şi controlul activităţii DADR judeţene cu privire la acordarea şi plata despăgubirilor, respectării condiţiilor legale de acordare şi a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor bugetare gestionate şi utilizate pentru această destinaţie. Curtea de Conturi a constatat şi o serie de disfuncţionalităţi şi deficienţe care au generat efectuarea unor plăţi nelegale pentru despăgubiri şi care au cauzat prejudicii pentru bugetul de stat, calculate estimativ la nivel de 3.504,6 mii lei (cca. 834,4 mii €), din care sume de bază de 3.490,9 mii lei (cca.831,2 mii €) şi accesorii aferente de 13,7 mii lei (cca.3,3 mii €)”.Documentul arată risipa de fonduri şi inutilitatea alocării banilor pentru inventarierea animalelor: în medie, pentru un medic veterinar împuternicit s-a plătit, numai pentru activitatea de identificare şi înregistrare, suma 68.405 lei (cca. 6.287 €) pentru cei 4 ani, respectiv 17.101 lei (4.071 €) pe an şi 1.425 lei (339 €) pe lună, iar pentru operatorul SNIIA s-au plătit, în medie, 18.629.500 lei (4,4 milioane €) pe an, respectiv 1.552.458 lei (369.632 €) pe lună. (163) Curtea de Conturi a constatat că efortul bugetar făcut de către stat nu s-a materializat în suficientă măsură şi nu are corespondenţă directă cu eficacitatea activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor şi, implicit, cu performanţa activităţii ANSVSA în domeniu, un exemplu în acest sens fiind şi rezultatul „inventarierii” pentru actualizarea bazei naţionale de date privind exploataţiile non-profesionale”

 

Războiul juridic dintre ANSVSA si veterinari

 

Schimbarea legislaţiei şi, mai ales, interpretarea ei, a dus la o avalanşă de litigii între Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi medicii veterinari cu care aveau contracte. Rezultatul? 843 de litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată, dintre care 589 de litigii au fost soluţionate definitiv şi irevocabil în favoarea medicilor veterinari, 33 de litigii au fost respinse, iar un număr de 221 de litigii se află pe rolul instanţelor de judecată în curs de soluţionare; suma totală care trebuie plătită de către ANSVSA / DSVSA, din fonduri publice, în baza hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile este de 14.983,8 mii lei, din care dobânzi, majorări, daune, cheltuieli de judecată şi de executare în sumă totală de 1.307,8 mii lei (9%), iar suma totală deja plătită la data auditului este de 12.231,0 mii lei (81%), din care dobânzi, majorări (...) de 1.145,8 mii lei”.