Strategie de 200 de miliarde

Circa 200 de miliarde de lei vechi. Cam aceasta este suma atrasa, prin proiecte, de primarul de Stramtura, Ioan Pasere, in cele doua mandate. Si, probabil, fondurile nu se vor opri la aceasta cifra, deoarece primarul a pus la punct un program de dezvoltare a localitatii. Stramtura avea renumele de cea mai saraca comuna din Maramures. Motivul? La un moment dat, numarul de beneficiari de ajutor social il depasea pe cel al Baii Mari, asta desi comuna (formata din localitatile Stramtura, Glod si Slatioara) are doar 4.228 de locuitori. Cauza? Primarul Ioan Pasere crede ca: „In primul rand, este o localitate care e departe de Borsa, astfel incat oamenii nu au putut sa lucreze in minerit. Tocmai din aceasta cauza, autobuzele care asigurau naveta la Borsa mergeau doar pana in Rozavlea. Acelasi lucru s-a intamplat si inspre Sighet. Fiind izolati multa vreme, oamenii au mers si au lucrat in tara la coasa, la cules etc, iar acum au ajuns sa nu aiba pensie. Cand am venit eu la primarie, populatia era de circa 4.800 locuitori. Au ramas doar cei care au pamant si care practica o agricultura de subzistenta. Plus ca pamantul nu e prea roditor. Acum, nu mai sunt foarte multi asistati social, pentru ca oamenilor li s-au recunoscut intre timp niste drepturi”. Dupa parerea primarului, un alt exemplu al nivelului de trai din Stramtura e dat de inexistenta gaterelor in comuna, desi zona e inconjurata de paduri: „ganditi-va ca nu exista in Stramtura niciun gater. Asta, pentru ca n-au avut oamenii bani. In Barsana sunt 22 numai pe Valea Muntelui, pe o ulita, si in rest sunt inca pe atatea, cu toate ca la noi e mai multa padure. Oamenii s-au obisnuit sa mearga la Barsana daca au nevoie de gater”. In aceste conditii, Pasere afirma ca: „N-am avut o comuna usor de condus. Nici cu ajutoarele sociale nu rezolvi problemele, ca doar cateva sute de mii lei vechi in plus sunt doar bani de paine”. Traseul politic al primarului de Stramtura e unul inedit. Desi s-a nascut in Stramtura, Pasere a trait o buna bucata de vreme in Oltenia, unde a si fost ales primar in primii ani de dupa Revolutie. A renuntat la functie, fiind ales ulterior consilier local. In 1999, s-a intors in localitatea natala si, in mai putin de un an, a ajuns primar. Cum? „Sunt, de fapt, de aici, dar am terminat facultatea si am primit repartitie. Ma cunosteau oamenii, pentru ca tata a lucrat in invatamant peste 40 de ani, desi veneam foarte rar dupa ce am implinit 15 ani. Mama a ramas singura si am venit acasa. In 1990, am fost ales primar in Matasari, Gorj, asa ca am zis ca, daca m-au ales oltenii, de ce nu m-ar alege si stramturenii. Am fost ales primar, dar, fiind sef de cariera si avand salariul mare, am renuntat a doua zi. Atunci, la primele alegeri, oamenii s-au adunat si si-au numit primarul. Dupa aceea, am candidat si am fost consilier local pana am venit acasa”. Pasere isi aminteste ca, inainte de a candida pentru fotoliul de primar, s-a pus la curent cu problemele stramturenilor: „Inainte de a candida, am iesit sa vad ce probleme sunt in comuna. Erau niste zone unde nu se putea merge nici cu caruta. Era noroiul pana la burta boului. Asa ca am zis ca de acolo trebuie inceput. Cu niste cunostinte, am reusit sa pun balastru pe doua ulite, fara sa fiu primar. Lumea a vazut ca am potential. Am ajuns primar, desi aveam 8 contracandidati, erau viceprimarul, primarul, fostul primar etc”. Primul obiectiv al lui Pasere dupa inceperea mandatului a fost reabilitarea drumurilor comunale. De fapt, Pasere spune ca drumurile au fost o prioritate constanta in activitatea sa: „in 2003, se putea merge cu masina chiar si pe acele drumuri unde in 2000 era noroi. A fost nevoie de 3 ani sa tot punem piatra in noroi, pana s-a consolidat”. Ulterior, primarul a urmarit rezolvarea problemei iluminatului public. In prezent, Stramtura este una dintre putinele localitati care se poate lauda ca are retea de iluminat public pe fiecare ulita: „Avem iluminat pe fiecare stalp. Nu stiu cate localitati au asta pe toate ulitele. Nu facem economie, pentru ca nici hotul nu se duce daca-i becul aprins. Poate, tocmai de aceea, n-am avut incidente. In comunele vecine au existat furturi din primarie, biserici, scoala, posta. Iluminatul intr-adevar costa, dar e un paznic bun”. Tot legat de infrastructura, Pasere spune ca luna viitoare vor incepe lucrarile pentru realizarea aductiunii de apa, care vor fi definitivate anul viitor, dar termenul de finalizare nu e „batut in cuie”: „Normal, anul viitor trebuie sa fie gata. Se poate termina si mai repede, si mai tarziu, pentru ca este un proiect care nu se desfasoara prin primarii. In mandatul trecut am fost in program, dar am fost lasat deoparte, pentru ca n-am mers in PSD. Reteaua de alimentare cu apa este prevazuta cu cateva cismele, insa proiectul e dimensionat pentru a se putea racorda si gospodariile. Valoarea proiectului este de 3 milioane de euro, dar e un proiect comun cu Barsana. Proiectul e numai pentru Stramtura, caci Slatioara e o localitate impanzita cu alimentari de apa private. In Glod, oamenii si-au bagat singuri apa. Au finalizat in 2005, iar fiecare a contribuit cu o anumita suma. Noi am vrut sa le dam 100 de milioane lei vechi, dar au refuzat, sa nu se trezeasca intr-o zi ca li se va pune taxa pe apa”. Si proiectul pentru realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare este finalizat si depus. Primarul spune ca proiectul vizeaza zona centrala a comunei, dar poate fi extins: „Fiind reprezentantul primarilor la ADR Nord-Vest, am avut la dispozitie informatiile necesare. Vom merge pe un proiect integrat, care sa includa infrastructura (modernizare-asfaltare drumuri comunale) si reteaua de canalizare. Si, daca prindem acest proiect, rezolvam si canalizarea, pe urma asfaltul. Proiectul este concentrat pe centrul civic. Pe urma, celelalte zone le vom include intr-un proiect pe care intentionam sa-l depunem cu Barsana”. Pe langa prioritatile legate de infrastructura, primarul din Stramtura a considerat necesara, inca din 2001, reabilitarea scolilor. Prima investitie a fost la scoala din Slatioara: „Nu se mai investise in ea dupa Revolutie. Am rezolvat incalzirea centrala, am facut grupuri sociale, mobilier etc. Pe vremea aceea, putine scoli din judet aveau incalzire centrala. Acum doi ani, am avut o finantare si am finalizat reabilitarea”. Au urmat apoi scoala din Glod si cea din Stramtura. In mandatul trecut a fost reabilitat si caminul cultural din Stramtura: „In 2000, oamenii mergeau dupa vesela in Rozavlea si Sieu, mancarea era facuta afara, pe o tabla etc. Am facut o bucatarie cu o plita pe care incap 7 oale de 50 litri, am pus gresie, faianta, am bagat apa, am dotat caminul cu o statie profesionista, pentru ca tineretul sa poata face discoteci si nunti, avem orga de lumini, fum etc. Lumea a apreciat”. Pasere n-a omis nici investitiile in sistemul de sanatate. Primaria Stramtura a alocat bani pentru amenajarea cabinetelor medicale, a salilor de tratament si de asteptare si, mai mult, a achizitionat un aparat „pentru primele investigatii”, pentru ca oamenii sa nu mai fie nevoiti sa se deplaseze la Sighetu Marmatiei pentru astfel de analize. „Am alocat 550 de milioane lei vechi pentru a construi un nou centru de permanenta. Suntem in faza de studii necesare. Probabil ca se va termina in doi ani. Vrem sa bagam tot acolo si farmacia, stomatologia si, in colaborare cu medicii din localitatile invecinate, sa se asigure permanenta. Proiectul este viabil si speram sa obtinem o finantare. In cel mai rau caz, suntem dispusi chiar sa-l facem dintr-un imprumut. Un centru de permanenta este necesar in zona, cu serviciu de urgenta”. Pe langa aceste proiecte, s-a reusit sa se amenajeze si interiorul gradinitelor, dar si sa se reabiliteze cladirea primariei: „Gradinitele le-am amenajat, cat am putut, in incinta scolilor. Ne-am gandit sa construim o gradinita noua, avem promisiuni si vrem sa fie cu program prelungit. La tara, orice mamica poate castiga niste bani mergand, de exemplu, la sapa, daca stie ca cel mic este in siguranta. Cladirea Primariei a fost intr-o stare groaznica. Am reusit s-o punem la punct. Am facut lucrarea pe etape. Trebuia sa o facem din 2000, dar au fost mai importante scolile si sanatatea”. Dezvoltarea economica a comunei este axata pe turism. Primarul spune ca investitorii din alte domenii sunt putini, dar, oricum, autoritatile nu vizeaza „industrializarea” zonei, care ar strica dezvoltarii turistice. „In Glod se dezvolta aspectul turistic. Acolo sunt deja doua pensiuni (una cu 50 de locuri) si vrea cineva sa construiasca un hotel. Este o zona deosebita. Eu zic ca e un colt de lume neatinsa. Oamenii au reusit sa stea departe de kitsch. Acolo e un deal abrupt si vrem sa-l amenajam si sa-l promovam, pentru ca este ideal pentru sarituri cu parapanta. A venit cineva din Austria si a spus ca este potrivit pentru acest sport. Plus ca, in partea cealalta a dealului, se poate face partie de schi. Cazare este, asa ca cei interesati nu vor mai avea de mers pana la Borsa. Recent, s-au luat probe de la un izvor, numit «Borcut», asteptam rezultatele, asa ca n-ar fi exclus sa se amenajeze si niste bai. Se pare ca, in curand, Glodul va fi inclus in circuitul turistic al judetului. Si in Slatioara au inceput constuctiile catorva pensiuni”. Primarul spune ca a fost elaborata a strategie de dezvoltare a comunei, pentru a asigura dezvoltarea durabila si coerenta a acesteia. Programul cuprinde atat lucrari de infrastructura, cat si proiecte integrate: „La caminul cultural vrem sa mergem pe un program integrat - construire de grupuri sociale, incalzire centrala, aer conditionat. Vrem sa construim un camin la Slatioara. In Glod, caminul e din lemn, e putred, asa ca si acolo trebuie reconstruit. Am prins in strategie inclusiv construirea centrului de permanenta. In prezent, facem demersuri si pentru amenajarea unei sali de sport si a unui teren de fotbal. Mai e si constructia gradinitei cu program prelungit. Vrem sa facem un centru de informare, cu biblioteca, in incinta scolii. Un prim pas a fost dotarea cu calculatoare. Anul acesta, se va extinde reteaua de alimentare cu energie electrica”. Strategia cuprinde inclusiv constructia de capele, devenite obligatorii prin normele europene. Dar documentul contine si proiecte cum ar fi constructia de poduri sau amenajarea pietei situata la intrarea in localitate. „Am, pe Ordonanta 7, doua poduri. Unul in Slatioara si unul la Stramtura. Se vor face poduri noi si am mai inceput (sper sa terminam anul acesta) un pod la Valea Luncii. Valoarea celor 3 poduri este de 11 miliarde lei vechi. Cred ca la vara vor putea fi inaugurate”. Primarul vizeaza realizarea unor proiecte impreuna cu alte localitati, cum ar fi un drum de legatura intre Stramtura si Petrova, de maxim 10 km, care ar insemna o scurtatura de 40 de km. Indiguire de 100 de miliarde Primarul Ioan Pasere spune ca a atras in comuna fonduri de aproximtiv 200 de miliarde de lei vechi, jumatate dintre ele fiind destinate indiguirii raului Iza. „A costat aproape 100 de miliarde numai indiguirea. Sunt executati circa 3 km de dig, lucrare mare. Raul Iza s-a umflat si in acest an, dar nu ne-a facut probleme ca in urma cu doi ani. In zona care este indiguita, la confluenta dintre Valea Satului cu Iza, n-au mai fost probleme. Se lucreaza in continuare. Lucrarea va avea in final 8 km. Se pune piatra si se protejeaza malul inactiv. Lucrarile pe Iza ar trebui finalizate anul viitor. Se va face protectie de mal si pe Valea Satului si Valea Slatioara, acum se lucreaza la un proiect”. Fiii satului In urma cu doi ani, Pasere a initiat organizarea unei sarbatori a comunei, denumita „Fiii satului”. „Prima editie a fost la aniversarea a 680 de ani de atestare documentara a localitatii, iar pentru ca a avut succes, aceasta continua an de an. Este concentrata pe folclor. De 6 ani organizam balul majoratului pentru tineri. Tuturor tinerilor care implinesc 18 ani le dam o diploma de cetatean al comunei si sunt foarte mandri ca le-o oferim intr-un cadru festiv. Avem un ansamblu folcloric, Coconii Izei, foarte talentat. A fost la un festival in Polonia, unde a luat toate premiile”. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro