Dialoguri virtuale / Criza alimentară

Întrebare: Cum se poate ajuta România?

Răspuns: Trebuie să se autoajute. Dacă ţăranii ar începe toţi să cultive aşa cum se cultiva cândva la noi (perioada interbelică, coroborat cu dotări moderne),  România, într-un an, ar redeveni nu grânarul Europei ci producătorul de hrană al Europei.

Î.: Ce se întrevede într-un orizont de timp tangibil pentru generaţiile actuale?

R.: Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), creşterea demografică va necesita mărirea producţiei agricole cu 50% până în 2030 şi cu 70% până în 2050. Majoritatea experţilor consideră că Terra are potenţialul pentru îndeplinirea acestor obiective şi asigurarea hranei pentru 9 miliarde de locuitori, cât ar avea în 2050. În 2009, Institutul Naţional de Cercetare Agronomică (INRA) şi Centrul de Cooperare Internaţională în Cercetarea Agronomică pentru Dezvoltare (CIRAD) au publicat un studiu în cadrul căruia se prezentau două scenarii: în primul, tendinţele actuale se prelungesc până în 2050 şi se acordă prioritate creşterii economice şi bunăstării imediate a oamenilor; al doilea, privilegiază durabilitatea sistemelor agricole şi agroalimentare. În primul caz, se prevede extinderea cu 590 de milioane de hectare a suprafeţelor cultivate sau folosite pentru creşterea animalelor (în prezent sunt exploatate un miliard şi jumătate de hectare). În cazul celui de-al doilea scenariu alternativ se presupune o convergenţă mondială spre un nou mod de consum: disponibilităţile alimentare ar fi de 3.000 de kilocalorii pe zi şi pe persoană, adică o diminuare cu 25% în medie pentru populaţiile din ţările bogate în raport cu regimul actual, dar o creştere echivalentă pentru locuitorii din Africa subsahariană.