Statul pune poprire fara somatie

* Potrivit unui proiect de lege, Statul Roman devine un fel de camatar, care poate face orice si oricum pentru a-si recupera creantele. Daca legea va intra in vigoare, statul va putea pune poprire pe debitor fara somatie si va putea sechestra un bun chiar si pe motiv ca exista indicii ca proprietarul ar vrea sa-l instraineze. In loc de masuri anticriza, care sa mentina locurile de munca si sa sprijine mediul de afaceri grav afectat de criza economica, Statul strange latul in jurul firmelor si persoanelor fizice. Aplicand principiul dublului standard, statul e indulgent atunci cand vine vorba despre datoriile sale la privati, dar extrem de dur cand vine vorba de recuperarea propriilor creante. In timp ce agentii economici dau faliment pe banda rulanta din cauza ca statul nu le plateste datoriile istorice pe lucrari sau servicii, statul va pune fara somatie poprire pe veniturile unui debitor persoana fizica sau juridica, iar bunurile acestuia vor fi sechestrate si in cazurile in care exista doar indicii ca patrimoniul urmeaza sa fie instrainat, fiind valorificate prin vanzare directa chiar si daca este un singur cumparator. Procedurile-soc de recuperare a creantelor bugetare neachitate sunt incluse intr-un proiect de lucru al Guvernului pentru modificarea Codului de procedura fiscala si argumentate prin "cresterea eficientei activitatii de administrare si protectie a creantelor fiscale". Documentul, obtinut de MEDIAFAX, prevede ca poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza de catre organul de executare "fara somatie", in conditiile in care legislatia actuala stabileste ca poprirea asupra veniturilor se instituie printr-o adresa trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Legea mai stabileste ca pot fi poprite pentru executare silita si sumele reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente. In acest caz, conform proiectului, dupa infiintarea popririi, datoria va putea fi platita organului fiscal de catre tertul poprit in termen de 15 zile si nu "de indata", cum prevede legislatia actuala. Potrivit aceluiasi proiect de lege, statul va avea dreptul sa dispuna masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, nu numai cand exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, ci si cand exista indicii ca patrimoniul acestuia urmeaza sa fie instrainat sau grevat de sarcini, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea. Bunurile sechestrate de stat in contul creantelor vor putea fi valorificate prin vanzare directa, si daca la licitatie se prezinta un singur cumparator, masura justificata de autoritati prin "cresterea eficientei activitatii de administrare a creantelor fiscale". Prin exceptie, pe perioada popririi asiguratorii, bancile vor accepta plati din conturile debitorilor pentru stingerea obligatiilor fiscale aferente bugetelor administrate de organul fiscal care a infiintat poprirea. Argumentul acestor masuri care vor ingreuna situatia agentilor economici este seaca: „o protectie mai buna a creantelor fiscale". Proiectul mai prevede ca intr-un an calendaristic un debitor poate beneficia de suspendarea executarii silite prin poprire pentru o perioada de cel mult 6 luni. Suspendarea se poate acorda pe numar de zile sau de luni, iar termenul de suspendare curge de la data comunicarii catre banca sau alt tert poprit a suspendarii popririi. Documentul reglementeaza si mecanismul compensarii de drept, stabilind ca prin acest sistem pot fi stinse creantele statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat, cu creantele debitorului, reprezentand sume de rambursat, de restituit sau de plata de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cu conditia ca respectivele creante sa fie administrate de aceeasi autoritate publica. Daca legea nu prevede altfel, compensarea opereaza de drept, in puterea legii, cand creantele exista deodata, fiind deopotriva certe, lichide si exigibile. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro