Starea hiper-reactivă imunitară sezonieră (I). Alergii de primăvară – vară

Trăim într-un ocean imens de aer, şi totuşi unii semeni ai noştri suferă de sete de aer. Este tulburător să vezi pe cineva şi cu atât mai mult să simţi personal că nu-ţi ajunge aerul şi te cuprinde spaima de a te stinge...

Suferinţa în forma ei severă e astmul bronşic alergic şi poate începe simplu, într-o primăvară frumoasă, cu o rinită alergică sezonieră. La vremea aceasta, în timp ce majoritatea oamenilor se umplu de bucurie pe măsura creşterii zilei, altora le sporeşte în piept îngrijorarea faţă de perioada strănutului, a lăcrimării, a dificultăţilor respiratorii. E sezonul alergiilor de primăvară.

Forma cea mai simplă, rinita alergică sezonieră, se caracterizează prin strănut şi rinoree apoasă ce pot asocia senzaţie de obstrucţie nazală şi mâncărime locală. Apoi se poate însoţi de lacrimaţie şi roşeaţă a ochilor, ochi „cârpiţi” în special dimineaţa. În timp, pot apărea: uşoară oboseală, scăderea mirosului, durere de cap, simptome de sinuzită. Toate simptomele sunt mai pronunţate dimineaţa. La unele persoane se pot dezvolta, de regulă în câţiva ani, formaţiuni de tip polipoid ori vegetaţii adenoide, amigdalite hipertrofice, adenopatie cervicală. Dificultăţile respiratorii se pot agrava după ani de evoluţie, cu coborârea manifestărilor spre arborele bronşic şi instalarea astmului bronşic alergic.

Factori exogeni şi endogeni implicaţi alergiile sezoniere

Îngrijorător în anii din urmă este că a crescut frecvenţa alergiilor, în general, şi a celor sezoniere, în particular. Cu deosebire în societatea modernă occidentală, dar şi la noi, după ce a pătruns acelaşi stil de viaţă şi alimentaţie. Principala cauză este aportul de felurite substanţe de sinteză chimică, pe mai multe căi.

Aditivii alimentari sunt cei mai incriminaţi. Aceste substanţe străine de corpul nostru şi nefolositoare lui îl supun la un efort de debarasare, exprimat mai puternic la nivelul principalelor organe depurative, ficatul şi rinichii. Dar până să ajungă acolo, circulă prin tot organismul şi îşi exercită efecte adesea toxice.

Printre cele dintâi afectate este sistemul imunitar, unde se instalează dezordinea, ce poate îmbrăca mai multe feluri de manifestări. Una este alergia, adică reacţia de respingere faţă de lucruri care în mod obişnuit sunt normale sau inofensive. Aşa se face că unii oameni nu se pot atinge de savuroasele căpşune, alţii fac alergie la aspirină, la variate alimente, produse de igienă sau uz casnic ş.a.

Unii oameni devin alergici la încărcătura obişnuită a aerului de primăvară / vară. Sau sunt situaţii când imunitatea deranjată îşi îndreaptă atacul spre structurile proprii ale corpului şi atunci apar boli auto-imune.

La antipod, aditivii chimici alimentari pot determina scăderea imunităţii, cu apariţia unor suferinţe prin capacitate scăzută de apărare a organismului, de exemplu boli infecţioase sau tumori.

Pe lângă fondul general de tulburare imunitară, unii aditivi alimentari sunt direct implicaţi în alergii. Câteva exemple: alura red (E129) şi amaranth (E123) coloranţi roşii, sunt histamino-eliberatori şi pot intensifica simptomele alergice sau de astm.Tartrazina (E102), foarte mult utilizată în sucuri sau dulciuri galbene şi portocalii, e demult prezentată şi în cărţile de imunologie drept astmagenă.

În plus, la cei cu intoleranţe la aspirină, pot apărea simptome asemănătoare când consumă oricare dintre acele substanţele mai sus menţionate.

Glutamatul de sodiu, un potenţator de gust extrem de larg utilizat, are multiple acţiuni toxice, în principal pe sistemele nervos, endocrin şi reproducător, dar se pare că este şi alergizant.

Să ne reamintim şi de odorizantele pentru interior care conţin numeroase substanţe toxice, între care unele alergizante, de exemplu butilfenil metilpropional, alfa-ionona, aldehida cinamică, alfa-pinen, limonen şi linalol. Sau 2-etil-hexanol şi acetaldehida cu efecte obstructive pe căile respiratorii.

Alte surse importante de substanţe chimice de sinteză toxice şi/sau alergene sunt produsele convenţionale de cosmetică şi de igienă personală ori a locuinţei. Sau detergenţii convenţionali de rufe, pentru care producătorii recomandă cantităţi utile prea mari, în special în maşinile de spălat, iar clătirea nu reuşeşte să-i îndepărteze. Ca urmare, rămân imprimaţi în haine şi se transmit pe piele (pe care o pot irita sau provoca alergii tegumentare) şi de unde o parte se absorb.

Abuzul de antibiotice provenind din medicamente, cât şi din alimente procesate, unde sunt adăugate contra bacteriilor de asemenea tulbură imunitatea şi conduc spre stări alergice.

Antibioticele mai au un efect nedorit - distrug flora proprie din intestine.La nivelul mucoasei intestinale se găsesc active circa 60-70 % din celulele sistemului imunitar, într-o inter-relaţie continuă cu alimentele ingerate şi flora locală. E o bună prevedere a mamei natură, faţă de cantităţile mari de alimente şi lichide ingerate zilnic. O floră intestinală în bună condiţie contribuie la o corectă secreţie de către celulele imunitare intestinale a imunoglobulinelor tip IgA. Acestea recunosc ce este propriu organismului şi împiedică absorbţia a ce este impropriu; totodată ele contribuie la buna funcţionare a secreţiilor digestive. Se înţelege uşor cum toţi factorii care deranjează flora intestinală dereglează sistemul imunitar şi scad digestia. Între aceşti factori sunt antibioticele, alimentele denaturate prin hiper-procesare şi aditivare, constipaţia.

Pe de altă parte, o digestie deficitară se reflectă finalmente şi asupra fenomenelor respiratorii considerate de tip alergic, de la rinita alergică, trecând prin polipoze şi ajungând la astmul bronşic. Să vedem cum.

Consecinţa ei primară este apariţia de produşi de digestie incompletă numiţi Aama în Ayurveda, care au caractere aparte: constituie un fel de fluid mai vâscos, greoi, care absorbit în sânge va circula lent, este greu asimilabil de către celule fiind impropriu structural, şi are tendinţa de a se depune şi crea depozite sau obstacole. Seamănă cu un mucus, în opoziţie cu produşii de digestie completă care formează un fluid uşor, ce circulă facil şi este utilizat satisfăcător de către celule.

Dar sunt şi persoane cu digestie integră, care totuşi prezintă căi respiratorii încărcate, printr-un consum excesiv de alimente ce produc mucus în corp: carne şi brânzeturi în primul rând, dar şi iaurt, paste făinoase, dulciuri.

Dacă privim din nou asupra manifestărilor de alergie respiratorie, constatăm că mereu este prezent un exces de secreţii, de la aspect seros în cazul rinitei, până la mucoase intens aderente în astmul bronşic. De asemenea se întâlnesc dezvoltări polipoide care au la bază tot produşii de digestie incompletă sau un exces de mucus. Exacerbarea matinală a simptomelor susţine aceeaşi idee.

În somn, datorită poziţiei orizontale, acele materiale greoaie se depun în zona căilor respiratorii superioare de la nivelul capului. La trezire omul simte capul mai greoi, poate avea chiar durere sau o senzaţie de „tulbureală” mentală. După ce începe să se mişte şi devine activ, se intensifică circulaţia sanguină şi metabolismul. Acestea duc la fluidizarea secreţiilor depozitate, care încep să se scurgă. Apare rinoreea, dar şi o uşoară iritare a mucoaselor respiratorii ceea ce determină strănut. În paralel scad senzaţiile de greutate, durere şi tulburare din zona capului.

Interpretarea mai corectă a acestor stări hiper-reactive respiratorii sezoniere este că ele reprezintă o combinaţie între o reactivitate imunitară particulară şi consecinţele unei digestii incomplete sau produceri exagerate de mucus.

Dacă vom căuta cu atenţie în anamneza pacienţilor cu stări hiper-reactive respiratorii sezoniere, vom găsi fie consum exagerat de alimente mucogene, fie situaţii în care se produce digestie incompletă. Între acestea mai frecvente sunt: mese sau consum de alimente la intervale de timp prea mici, cina la oră târzie, somnul după mese cu stomacul încărcat (în special în prima oră post-prandial), alimente reci la finalul meselor, consumul de combinaţii alimentare greoaie pentru digerare (ex. brânză si carne la aceeaşi masă, milkshake-uri), efort mare (fizic sau intelectual) imediat după mese.

Toate aceste lucruri, ce par complicate prin complexitatea lor, sunt de fapt lucruri fireşti, care se desfăşoară zilnic în corpul fiecăruia. Digestia incompletă nu este descrisă ca fenomen în medicina convenţională, dar e atent tratată în Ayurveda. Depinde de noi, atât prin ce aducem în corp, dar şi prin cum facem acest lucru, ca să ne păstrăm sănătatea ori să o recuperăm, când e deja dezechilibrată sau rătăcită.

Totuşi - s-ar putea întreba cineva - dacă alimentaţia este aşa mult implicată, de ce aceste stări alergice se manifestă primăvara sau în primăvară-vară? Răspunsul vine din faptul că suntem fiinţe complexe şi trăim într-un mediu unde suntem în permanentă inter-relaţie cu numeroşi factori. Iarna, alimentaţia este mai greoaie, deci se pot constitui depozite de tip mucos sau Aama, mai mult decât peste vară. În plus este frig, ceea ce întăreşte şi fixează acele depuneri, motiv pentru care stau în locul respectiv, fără manifestări sau cu simptome minime nealergice (ex. viroze respiratorii frecvente ori sinuzite), în funcţie de construcţia fiecăruia. Când vine primăvara, odată cu căldura, depunerile încep să se lichefieze şi să se elimine. Apar rinoreea şi chiar senzaţia de obstrucţie prin umplerea căilor respiratorii cu materialul fluidizat, care, în plus, poate avea un volum mai mare în această stare decât când era fixat într-o stare fermă.

Cum Aama nu hrăneşte bine întregul organism, iar aceste persoane de regulă sunt şi consumatoare de alimente aditivate, sistemul imunitar e tulburat şi înclinat spre reacţii alergice, care vor începe odată cu alergenii inhalatori din primăvară. Dacă pacientul este şi fumător, mucoasele respiratorii iritate de substanţele străine din fumul de ţigară pot fi cu atât mai mult hipersensibile şi facil reactive faţă de alţi iritanţi.

Cristina Aoşan a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în 1994

- fondator şi Vicepreşedintele Societăţii Române de Apiterapie din 2007

- membru de onoare al Societăţii Japoneze de Apiterapie

- membră în Comisia medicală a Apimondia

Date de contact: www.aosan.com

Produsul Etaminys este disponibil la Melidava

tel. 0740.20.50.40,

0768.19.29.39, 0256.200.105,