• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 24 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 31 Mai , 2004
* REMEMBER – RAMIRA
“Inelarii” Portocalii

* APOSTROF

* Juniorii handbalisti din Maramures sunt campioni
Extrem de... imbatabili

* “Nu pot trai fara handbal”

* Sport pe scurt

* INTERVIU
Constantin Aur, multiplu campion national la raliu
Aur pe Sosele

* REMEMBER – RAMIRA
“Inelarii” Portocalii

Ramira a avut o ascensiune rapida in baschetul romanesc. Beneficiind la acea vreme de un puternic sprijin financiar si logistic, dar si de aportul unor jucatori de valoare, Ramira a ajuns repede intre primele sase echipe din tara. Dupa ’90, echipa s-a desfiintat. Acum, baschetul este practicat doar la nivel de scoli si licee.

Echipa de baschet Ramira s-a infiintat gratie unor mari iubitori ai aceste discipline sportive. S-a pornit cu greu, principala cauza fiind lipsa unei institutii care sa sprijine financiar echipa. IMUAS, societate mamut inainte de 1990, a intins o mana de ajutor. “Am gasit intelegere la conducerea IMUAS-ului, la directorul Alexandru Chira, la adjunctul Radut Ratiu, la neobositii Vasile Baczai si Liviu Matei. De asemenea, cei de la Centrala Minelor au fost alaturi de noi, directorul Gabrian, director adjunct Vraciu si, intr-o foarte mare masura, inginer Ghita Rau care a venit dupa mine la Bucuresti si m-a convins sa ma intorc acasa”, isi aminteste antrenorul Molnar. Intr-un timp record, baschetbalistii baimareni au reusit promovarea in Divizia A. Editia de campionat ’81-’82 a fost una foarte buna pentru Ramira. Echipa nou promovata in prima divizie s-a calificat in grupa valorica 1-6. In Baia Mare soseau, in premiera, echipe ca Steaua, Dinamo, Rapid, ICED Bucuresti, “U” Cluj, adica tot ce avea mai bun baschetul romanesc la vremea respectiva. “Turneul din Baia Mare a fost unul aprig disputat. Au fost meciuri extraordinare. Spectatorii baimareni au vazut tot ce are mai bun baschetul romanesc”, isi aminteste fostul jucator Florea. La finalul campionatului, Ramira s-a clasat pe locul 6. Echipa de baza care a reusit performanta a fost alcatuita din: Anghel, D. Dumitru, Berindean, I. Muresan, E. Ciocan. Ulterior, sub culorile portocalii au mai evoluat si alti jucatori valorosi precum: Florea, I. Marin, Susanu, D. Mara, Savu (selectionat in echipa Europei), I. Constantin, V. Ciocan si altii. Antrenor a ramas mereu tanarul Andrei Molnar. Ramira a ramas o prezenta constanta in primul esalon al baschetului romanesc pana in anul 1991. “Puterea economica a IMUAS-ului a scazut. Echipa a rezistat 9 ani in aceeasi componenta. In 1989, conducerea IMUAS m-a sanctionat, suspendandu-ma, iar echipa a retrogradat. Dupa inca un an, s-a desfiintat definitiv”, si-a amintit fostul antrenor, Andrei Molnar.

Doar juniori

Baschetul este practicat de multi elevi maramureseni. La CSS 2 Baia Mare functioneaza o sectie de baschet antrenata de Andrei Molnar, iar la Sighetu Marmatiei, echipa Colegiului National “Dragos Voda”, pregatita de inimosul Anton Fangli. Dupa terminarea junioratului, din lipsa de variante, cei mai multi abandoneaza sportul, asa ca nu s-a reusit alcatuirea unei echipe care sa continue drumul “inelarilor” de la Ramira.

Istoric

Ramira s-a format in 1980 l Promovarea in Divizia B s-a realizat in iunie 1980 l Componenta primei echipe: Molnar (antrenor-jucator), Anghel, Muresan, Berindean, I. Marin, Ciocian, Mara, D. Dumitru (ultimii trei erau juniori din Cluj si nu mai jucasera de doi ani), I. Constantin (actualul antrenor secund al lotului national), Ciocan, Susanu l Limita de varsta era de 23 de ani, baimarenii neavand decat trei jucatori mai “varstnici” l Pe parcursul campionatului, lotul a fost completat cu Florea, Ghicu si M. Dumitru l In campionatul 1981-1982 Ramira s-a clasat in primele 6 echipe din tara (dupa 5 echipe bucurestene) l In 1983 Ramira este retrogradata in Divizia B de catre FR Baschet, din cauza lipsei de talie la jucatori (regulamentul impunea sa joci prima repriza cu cel putin doi jucatori peste 2 metri) l Echipa s-a desfiintat in 1991 l Dupa desfiintare, Ciocian a jucat in la echipe din Ungaria, Tg. Mures si Sibiu l Fratii Dumitru au jucat multi ani in liga a II-a franceza.

Cristian Anghel: “Ramira a fost o echipa frumoasa”

Unul dintre cei mai experimentati jucatori ai echipei de baschet Ramira a fost Cristian Anghel, primarul Baii Mari. Anghel a facut primii pasi in baschet la echipa Scolii Sportive din Pitesti, cu care a obtinut trei medalii de argint si doua de bronz la Campionatate Nationale. A debutat in Divizia A la varsta de 19 ani, la “Poli” Brasov si a mai jucat la “U” Bucuresti. In 1976 a venit in Baia Mare, iar din 1979 a jucat la Ramira, fiind unul dintre principalii fondatori ai echipei baimarene si chiar capitan de echipa. “Am umblat la multe institutii pentru a cere sprijin. Prima data am incercat la Faimar, dar regretatul director Chirila a spus ca are angajate prea multe femei pentru a sustine o echipa de barbati. In cele din urma, am gasit sprijin la IMUAS”, isi aminteste Anghel. A jucat la Ramira cinci ani, in special pe postul de coordonator, fiind partas atat la satisfactii, cat si la nereusite. “Ramira a fost o echipa frumoasa, cu jucatori buni. Cred ca am adus multe bucurii in sufletul suporterilor baimareni”, a declarat fostul jucator. Anghel si-ar dori sa organizeze o intalnire cu fostii jucatori ai Ramirei, care sa fie urmata de un meci-spectacol.

Declaratii

“In primul an de activitate, ne-am calificat in prima divizie. Aveam jucatori buni, dorinta de afirmare si multa daruire. Sunt atributele unei echipe bune.” – Andrei Molnar, antrenor “A fost o perioada foarte frumoasa. Ne-am inhamat la munca si a iesit o treaba minunata. Intotdeauna imi aduc aminte cu placere de perioada de la Ramira.” – Cristian Anghel, fost capitan al echipei “Ramira era o echipa buna. Era concurenta pe posturi, o concurenta loiala si prieteneasca. Nu era usor fiindca trebuia sa bagi mingea intr-o gaura foarte mica.” – Traian Florea, fost jucator “Mergeam cu placere la antrenamente si la jocuri. Ne bateam cu ambitie pentru fiecare minge. Intre jucatorii echipei era o relatie de prietenie apropiata.” - Tiberiu Susanu, fost jucator

Ioan Petrusan



* APOSTROF

Mircea Petescu actioneaza numai in interes propriu si reactioneaza exact pe dos decat o cere situatia. E egoist si ingamfat, dar crede despre el contrariul. Are un aer ridicol, care ar putea fi comic, dar nu e decat enervant. “Olandezului” nici nu-i trece prin cap sa-si recunoasca eventualele erori. Isi exagereaza meritele si isi diminueaza pacatele pana la zero absolut. Singurii vinovati sunt... altii. Si gata. Petescu se ia prea in serios, n-are simt autocritic. Tine la imagine si si-o apara, atacandu-i pe altii. Se crede occidental. Deosebirea intre el si un “trainer” este ca nu se imbraca la patru ace. Petescu nu numai ca nu poarta “geaca si cravata”, dar pentru el aceste articole nu s-au inventat inca. In schimb, tine la imagine. Intre timp, FC Baia Mare a ajuns de rasul curcilor plouate cu boabe de regret inrourat. Demisia de la echipa ar fi un gest de minima demnitate la sfarsitul unui sezon falimentar. El ramane pentru baimareni doar cu porecla, “olandezul”. Atat.

Ioan Petrusan



* Juniorii handbalisti din Maramures sunt campioni
Extrem de... imbatabili

Dupa un parcurs fara greseala, Extrem Baia Mare este noua campioana a tarii la handbal juniori III. Baimarenii au dovedit prin prestatia lor ca sunt o echipa compacta, cu talent si care va avea un cuvant greu de spus in viitor.

Extrem Baia Mare este un club care s-a infiintat in urma cu 10 ani. Presedintele clubului, Leontin Pop, spune ca la inceputul activitatii nu s-a gandit sa formeze grupe de copii si juniori. “Dupa aceea am aplicat ceea ce am invatat in strainatate. Am atras copiii spre handbal si sport”, spune Pop. Grupa de juniori III joaca impreuna de patru ani. Antrenorii Florin Mironescu si Ovidiu Coardos au format o echipa talentata care si-a demonstrat valoarea in teren. Pentru castigarea titlului de campioana, baimarenii au jucat 20 de meciuri, in care au obtinut tot atatea victorii. Lotul campionilor este format din: Draghici, Pocol, Pop – Gaie, Moldovan, Popescu, Buciuman, Darle, Iosif, Chira, Duma, Pura, Hosu, Campan, Manta. “In tot ceea ce am jucat s-a vazut munca noastra. Baietii nu au facut rabat de la efort”, declara antrenorul Mironescu. La turneul final, Buciuman si Gaie au evoluat accidentati, dar au tinut sa fie prezenti in teren. Popescu a fost declarat cel mai tehnic jucator al turneului final. Nu mai putin de cinci jucatori de la Extrem au fost selectionati in Lotul national al Romaniei: Popescu, Gaie, Draghici, Buciuman si Moldovan. Primii doi au sanse sigure de a fi prezenti la “europenele” din acest an.

Voluntariat si sperante

Conducerea clubului baimarean a depus eforturi sustinute pentru a sprijini juniorii baimareni. Totul s-a facut prin eforturi proprii si cu sprijinul parintilor sau al unor sponsori inimosi. “Practic, au fost 4 ani de voluntariat. Totul s-a facut din placere. Ar trebui sa fim bagati in seama deoarece un titlu de campioana nu este un lucru simplu. Trebuie sa fii tacanit sa continui in felul acesta”, spune Leontin Pop. Drept recompensa pentru cucerirea titlui de campioni, juniorii baimareni vor participa in perioada 14-20 septembrie la o serie de meciuri de verificare in Ungaria, Germania si Elvetia.

“Titlul de campioana este rezultatul a patru ani de munca a antrenorilor, a conducerii, a sponsorilor si nu in ultimul rand, parintilor.” – Leontin Pop, presedinte Extrem. “Am fost peste toate echipele, mai ales in ceea ce priveste exprimarea in teren si pregatirea tehnico-tactica.” – Florin Mironescu, antrenor

Ioan Petrusan



* “Nu pot trai fara handbal”

“Handbalul este un joc in care satisfactia implinirii invinge duritatea. Necesita multa risipa de efort si concentrare in joc. Am invatat foarte multe din acest sport. Handbalul imi este de un real ajutor in tot ceea ce fac.” – Dan Boescu.

Dan Boescu este o aparitie noua, dar placuta, in angrenajul echipei HC Minaur. Va deveni “major” pe 8 iunie, atunci cand va implini 18 ani. Are 1,93 metri inaltime si practica handbalul de patru ani. “Antrenorul Ovidiu Todor, de la CSS 2, a venit la scoala, m-a vazut si m-a chemat la antrenamente. De atunci nu m-am lasat de handbal”, spune Boescu. Ascensiunea tanarului handbalist a fost rapida. Dan a devenit repede un lider de echipa, postul de inter stanga potrivindu-i-se ca o manusa. Cu juniorii de la CSS 2 a obtinut titlul de campion in 2002 si vicecampion in 2004. In palmares se mai adauga un titlu de vicecampion la Campionatul National al Liceelor, din anul acesta, cu echipa Liceului “Anghel Saligny”. Din 2003 face parte din lotul echipei HC Minaur cu care si-a facut debutul in Liga Nationala, la doar 17 ani. “A fost un moment de mare bucurie cand am aflat ca voi juca la Minaur. Faptul ca am jucat alaturi de cei mai buni jucatori din tara este o mare satisfactie pentru mine”, spune Dan. Integrarea in lotul Minaurului s-a facut fara emotii, iar colaborarea cu mult mai experimentatii coechipieri este foarte buna. Fiind la final de juniorat, Boescu spera sa-si continue cu succes activitatea la HC Minaur.

Ioan Petrusan



* Sport pe scurt

Alexandru Salincean (CSM Baia Mare) a fost convocat in Lotul national de juniori I al Romaniei la judo l Soporan si Bud (ambii FC Gloria Renel) au fost selectionati pentru o reprezentativa de fotbal a Transilvaniei l Maramuresul participa cu 11 pugilisti de la CSM si LPS CSS Baia Mare, CSS Sighet la finalele Campionatelor Nationale de box pentru cadeti, care se desfasoara la Tulcea l Gr. Sc. “Gheorghe Lazar” si FC “Viorel Mateianu” organizeaza selectie pentru formarea clasei de fotbal, copii nascuti intre 1994-1995. Selectia va avea loc zilnic, de la orele 16, pe terenul de fotbal al liceului, str. V. Babes nr. 64. Informatii la telefon: 0724-202343.

Ioan PETRUSAN



* INTERVIU
Constantin Aur, multiplu campion national la raliu
Aur pe Sosele

Carte de vizita

S-a nascut pe 25 decembrie 1963, la Barlad. A ales profesia de pilot, debutand in Raliul Brasovului din 1986, pe o Dacia 1300. Pana in prezent, a obtinut 44 de victorii in cursele de raliu. Detine 7 titluri nationale de raliuri, dintre care 6 sunt consecutive (1995, 1997-2002), un record neegalat pana in prezent. In 1997 detine recordul absolut de 7 etape castigate din 7. Este dublu campion national in concursurile de Viteza pe Traseu Montan (1995 si 2002). Din 1990 pana in 2003 a participat in peste 51 de etape nationale si internationale. In 2003 a fost prezent in 6 etape din Campionatul Mondial de Raliuri grupa N, in care a marcat doua puncte. Casatorit cu Gabriela. Au o fiica, Ramona. Constantin “Titi” Aur este un nume reprezentativ in automobilismul din Romania. Este considerat cel mai titrat “driver” din tara noastra. Este singurul roman care a participat in Campionatul Mondial de Raliuri. Titi a fost prezent la Raliul Siromex unde a reusit doar clasarea pe locul 6, insa a ramas un optimist convins.

Pentru Titi Aur, automobilismul inseamna viata. Deocamdata, este singurul roman care a fost prezent intr-un concurs de Cupa Mondiala la raliuri. “Sportul cu volan”, asa cum ii place sa-l defineasca, i-a adus multe satisfactii, dar si esecuri. Infrangerile nu l-au intimidat si chiar l-au ambitionat, reusind sa avanseze rapid in topurile din Romania. Pentru automobilismul din Romania, Aur este un aur de 24 de karate.

Reporter: Ce inseamna automobilismul pentru Constantin Aur?
Constantin Aur: Viata. Este tot ceea ce stiu sa fac si ceea ce imi place sa fac. In tot ceea ce am realizat in viata, automobilismul a avut un rol determinant.
Rep.: Ce v-a atras la automobilism?
C.A.: De mic, mi-au placut masinile. Tatal meu cu greu ma putea dezlipi de volanul unei Dacii 1100, masina lui, la care aveam placerea de a ma juca. Dupa aceea, totul a venit de la sine. Placerea de a conduce, dupa aceea de a pilota, a fost totul pentru mine.
Rep.: Este automobilismul un sport periculos?
C.A.: Depinde cum intelegi acest sport. Pentru cei care nu-l cunosc, este foarte greu, periculos. Si pentru noi este greu, dar ne face placere.
Rep.: Confruntarea cu riscul a devenit obisnuinta in viata de zi cu zi?
C.A.: Automobilismul m-a invatat sa nu fiu fricos, sa iubesc riscul. In 1987, am trecut ilegal frontiera pentru a ajunge in Franta. Acolo am muncit mult pentru a-mi face rost de banii necesari pentru a face Scoala de pilotaj de la Sergy Pontoise. La revenirea in tara, dupa 1990, in tot ceea ce am facut am riscat. Se poate spune ca riscul este pentru mine o obisnuinta.
Rep.: Cum a fost in Franta?
C.A.: Pentru prima data, am tremurat cand am ajuns acolo. Eram singurul roman si ma priveau chioras. M-am obisnuit si am reusit sa obtin brevetul de pilot de curse.
Rep.: Ce s-a intamplat dupa 1990?
C.A.: Toti banii pe care i-am castigat afara i-am bagat in echipament de cursa pentru un Peugeot 205 si toti mi-au spus ca sunt nebun pentru faptul ca nu am pornit o afacere. In 1994 am adus in tara prima masina integrala de grupa A, iar in 2001, dupa ce am intrat in datorii enorme, am reusit sa cumpar o masina WRC.

Afaceri contestate

Rep.: Cum ati caracteriza campionatul national de raliuri?
C.A.: Cursele auto din Romania merg ca si economia. Adica pe dos. Cei mai multi piloti sunt si manageri, care trebuie sa tina evidenta datoriilor. Cautam surse de unde putem sa ne imprumutam cu bani. Cand ne ramane timp pilotam, dar si in acest interval tot la bani ne gandim.
Rep.: Cum va merge afacerea cu scoala proprie de pilotaj?
C.A.: Greu, de ce ma intrebati? Acolo nu s-a facut nici o ilegalitate asa cum s-a scris intr-o parte a presei centrale. Totul a fost limpede.
Rep.: Ce s-a intamplat atunci?
C.A.: In 2003 am concesionat, in comuna Harja, din Valea Oituzului, un teren pe care l-am considerat potrivit pentru infiintarea unei scoli de pilotaj. Totul s-a facut prin licitatie publica, organizata de Primaria din localitate, si am primit dreptul de concesiune pe o perioada de 49 de ani, cu o taxa de 135 milioane de lei pe an. Din octombrie 2003 s-au investit peste 2 miliarde de lei pentru amenajarea acestei scoli de pilotaj.
Rep.: Ce a urmat?
C.A.: Localnicii au contestat aceasta licitatie. Eu nu stiam ca terenul respectiv nu poate fi concesionat de autoritatile locale. Daca se adevereste ca localnicii au dreptate sa revendice terenul, voi renunta la contract, urmand sa-mi recuperez investitia facuta pana acum. Cu toate acestea, proiectul scolii de pilotaj va fi dus mai departe si voi cauta o alta zona in care ar fi agreate investitii de acest gen.

Skoda a declansat nebunia

Rep.: Ati abordat acest campionat din pozitia de outsider. Cum va simtiti?
C.A.: Este interesant. Pana anii trecuti, daca pierdeam era ceva rau, daca invingeam era ceva normal.
Rep.: Cum e masina Skoda?
C.A.: Anul 2004 am crezut ca va fi unul linistit. A venit insa oferta celor de la Skoda si s-a declansat nebunia. Este o masina venita din Campionatul Mondial, construita special pentru Auriol. A fost refacuta pentru noi. Am facut putine teste cu Skoda, dar in scurt timp ne vom obisnui si vom iesi in fata.
Rep.: Ati lasat totusi un Seat Cordoba WRC.
C.A.: Aceasta masina nu mi-a placut pana cand am dat-o! Sunt un fan Diesel, iar Skoda are acest motor. In echipa, totul e Diesel, incepand de la camion si pana la ultimele piese de schimb.
Rep.: Va fi un duel Gartofan-Aur?
C.A.: Lupta este doar la “Individual”. Facem parte din aceeasi echipa si am incercat sa ne ajutam.
Rep.: Cum a fost etapa?
C.A.: In Baia Mare a fost intotdeauna un raliu dificil, care mi-a placut foarte mult. De data aceasta am ramas cu un gust amar, in ceea ce priveste starea drumurilor. Pe Gutin, asfaltul a pus multe dificultati concurentilor.
Rep.: Dorinte viitoare?
C.A.: Ca sponsorul sa-mi transmita prin radio: “Ocupa-te de pilotaj, masina las-o in grija mea”. Daca totul va functiona bine, obiectivul meu este locul 1. Intentionez sa am minim trei participari in Campionatul Mondial.

Optiuni si argumente

* Vinul sau berea?
O tuica buna de casa. Precum in Maramures.
*Marea sau muntele?
Acasa la Barlad.
* Fotbalul sau boxul?
Fotbalul.
* Stolojan sau Nastase.
Nu fac politica si nu ii vota pe nici unul dintre cei doi la alegeri.
* Odihna sau munca?
Munca, deoarece aceasta inseamna condus, adica raliu.
* Ciorba de burta sau sarmalele?
Mamaliguta cu branza, ca la mama acasa.

Ioan Petrusan

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.