SPORT

* Traditie
Herculeenii

* “Muzeul” Salii Polivalente din Sighet
Pariul lui Nastase

* In razboi cu Schorsch!

* APOSTROF

* Sport pe scurt

* INTERVIU
Marin Sabou, capitanul echipei care a jucat cu Real Madrid
Pandantul lui Santillana

* Traditie
Herculeenii

La fel ca in alte discipline sportive individuale din Baia Mare, dupa 1990, luptele au intrat in anonimat. Lipsa resurselor financiare, dar si exodul in strainatate al unor sportivi de valoare au facut ca aceasta disciplina sportiva sa fie data uitarii. In prezent, in Baia Mare, luptele continua doar la nivel de juniori si copii, fiind un sport nu prea cunoscut.

In anul 1920, in Baia Mare era un centru puternic de practicare al luptelor greco-romane si libere. Infiintarea in 1969 a CSS Minerul a adus un plus de sustinere financiara acestui sport. ”Nu numai banii i-au atras pe sportivi in practicarea acestui sport. Le puteam oferi si niste stimulente (ciocolata, suc, rahat, masa gratuita). Dupa 1978, prima o constituiau deplasarile la diferite concursuri din strainatate. Vara si iarna sportivii plecau in cantonamente la mare si munte”, a rememorat fostul antrenor Calin Vintila. Cele mai multe performante s-au realizat o data cu promovarea echipei Simared in Divizia A (in 1978), unde a activat neintrerupt pana in 1990. Printre sportivii cei mai reprezentativi, fosti campioni nationali, ii amintim pe Vasile Cornea (despre care Vintila a afirmat ca ”ar fi devenit campion mondial la categoria grea, daca nu avea genunchii slabi”), Vasile Ghila (in prezent steward pe un vas in Caraibe), Ioan Demeter (stabilit in Germania), Teofil Bogman, Ioan Rus, Alexandru Merghes, Merlus Ioan sau Otet Vasile.

Desfiintarea sectiei

In 1990, sectia de lupte de la Simared s-a autodesfiintat din cauza lipsei resurselor financiare. Sala de antrenament de la fostul Liceu Industrial nr. 1 (care a ajuns intr-o stare de degradare accentuata) este acum inchiriata unei firme de imbuteliat alcool. In 2003, Delia Ardelean, inspector general scolar Maramures, a intentionat sa desfiinteze catedra de lupte de la CSS 2, dar nu a ”reusit” datorita interventiei antrenorilor si a conducerii CSS 2. ”Cred ca a fost inconstienta, nu stie ce este sportul si, mai ales, ce reprezinta luptele pentru Baia Mare”, a afirmat Vintila. Actuala sectie de lupte CSS 2 (cu 26 de copii) il are ca antrenor pe Vasile Gui. Gui este de 14 ani si arbitru international, avand categoria ”exceptional” (cea mai mare din arbitraj). In tara sunt doar trei arbitri cu aceasta categorie, baimareanul fiind singurul din Transilvania. El a oficiat la sapte Campionate Mondiale si la zece Campionate Europene de seniori si juniori. Anul trecut a participat la testare pentru JO de la Atena, dar din cei trei candidati au avut castig de cauza cei doi colegi din Bucuresti. ”Trebuie sa cotizezi ca lumea, altfel nu reusesti. M-am consolat cu ideea, dar nu renunt la meseria mea”, a declarat Vasile Gui.

Istoric

In anul 1920, este ”atestata documentar” in Baia Mare disciplina sportiva ”lupte” l Prima echipa purta denumirea Chimistul Baia Mare si era ”sponsorizata” de Combinatul Chimic l Intre anii 1940-1944, baimareanul Stefan Iuhasz devenea dublu campion al Romaniei si Ungariei l Vointa si IGO sunt cele doua echipe baimarene care functioneaza intre anii 1965-1969 l In 1969 s-a infiintat echipa CSS Minerul Baia Mare, care a devenit campioana nationala de juniori in 1978 l In 1978 se reuseste promovarea in Divizia A, echipa schimbandu-si numele in Simared l Din lipsa de fonduri, Simared se autodesfiinteaza in 1990, continuandu-se activitatea doar la nivel de juniori l Intre 1994-1999 luptele dispar in totalitate l In 2000, se infiinteaza sectia de lupte de la CSS 2 Baia Mare l Primii antrenori: Zoltan Abrudan si Iuliu Tucaci l Campionii baimareni: Vasile Cornea, Ghila Vasile, Olimpiu Romocea, Valentin Ilut si multi altii.

Calin Vintila:
”Sa revina unde a fost”

Unul dintre cei mai reprezentativi antrenori pe care i-a avut Baia Mare la lupte a fost Calin Vintila. Sub indrumarea fostului ”vice” al Consiliului Judetean, Simared a reusit in 1978 promovarea in Divizia A si a castigat trei titluri de campioana a tarii (la juniori). ”Traditia acestui sport a facut sa fie iubit si in Baia Mare. Inainte de 1990, era un sport bine vazut, sportivii romani se intorceau de fiecare data cu medalii de la Campionatele Mondiale si Europene sau de la Jocurile Olimpice”, spune Vintila. Antrenorul baimarean a parasit arena sportiva in 1990 si a optat pentru politica, dar a continuat sa ajute aceasta disciplina sportiva. ”Poate daca as fi fost prefect, luptele ar mai fi crescut in calitate. Asa, trebuie sa ne multumim cu ce avem”, glumeste Vintila. In ceea ce priveste actuala sectie de la CSS 2, Vintila este de parere ca un singur antrenor este prea putin pentru a se putea face performanta. ”Este nevoie de inca o catedra pentru a ne putea gandi la obtinerea unor rezultate notabile, precum si de o finantare corespunzatoare. Mi-as dori ca luptele sa revina cel putin aproape unde au fost, alaturi de fostii campioni ai orasului nostru”, a spus Vintila.

”Luptele erau un sport bine vazut in Baia Mare. Era multa implicare din partea unitatilor economice (a metalurgistilor in special), asa ca acest sport era cautat. Dupa Revolutie, situatia s-a schimbat si acest sport a intrat intr-un con de umbra.” – Calin Vintila, antrenor.
”Inainte de ’90 nu duceam lipsa de sportivi. Selectia era , adica sportivul mai tare rezista, cel care nu, renunta.” – Vasile Gui, arbitru international.
”In perioada ’60-’85 luptele erau un sport serios, cu performante mondiale. Dupa Revolutie, au fost alte sporturi care au adus bani, sporturile individuale fiind lasate la o parte. Baia Mare a fost un centru puternic la lupte.” – Adiel Florian, fost antrenor.

Ioan Petrusan



* “Muzeul” Salii Polivalente din Sighet
Pariul lui Nastase

Mediatizatul Program national de construire de sali de sport a cuprins si municipiul Sighetu Marmatiei, unde a fost data in folosinta o moderna sala de sport. Acum, aceasta troneaza precum un monument, deoarece nu poate fi folosita de catre localnici. Autoritatile locale nu au bani pentru intretinere, asa ca mai folositor este un lacat la usa salii.

“Programul nastasian” prevedea construirea in Maramures a 12 sali de sport. Cea din Sighet, a fost data in folosinta, dar… numai pe hartie. Ca un paradox, sala a fost inaugurata de doua ori (in septembrie, de ministrul Mitrea, si in noiembrie, de premierul Adrian Nastase. Cu aceste ocazii, sighetenii au avut ocazia sa viziteze sala-muzeu, care dispune de vestiare moderne, sauna, tribune de 500 de locuri si o suprafata de joc, in conformitate cu normele sportive (handbal, baschet, volei). O data cu plecarea demnitarilor PSD, sala a fost inchisa, singura persoana cu “drept de acces” fiind paznicul salii! Hotararea a fost luata de catre Consiliul Local Sighet (CL), care a motivat ca nu poate sustine financiar intretinerea salii. In 2003, CL a alocat 200 de milioane de lei pentru sport, in conditiile in care la CSS Sighet functioneaza 5 sectii sportive. Primaria a ramas pasiva, privind cu jind intre doleantele sportivilor si lipsa banilor.

Asocierea

In disperare de cauza, Primaria a cautat ajutor la firme locale, care sa sustina intretinerea salii de sport. Se incearca finalizarea unui contract de asociere intre Primarie si firmele Plimob SA si SC Arcer. Conform acestui contract, Plimob va asigura plata a patru muncitori de intretinere, precum si combustibilul pentru incalzire si cheltuielile pentru curent si apa. SC Arcer va asigura plata unui muncitor de intretinere. “Contributia” Primariei se rezuma la plata unui paznic. Se pare ca factorii locali se multumesc cu ajutorul dat premierului Nastase, care a pariat cu Ion Tiriac (presedintele COR), ca se vor da in folosinta “jde” sali de sport. Miza e o masina. Traiasca garajul premierului, dar cum ramane cu punerea in practica a programului? Contractul urmeaza a fi semnat la sfarsitul lui februarie, dar sala va deveni functionala abia prin aprilie-mai. Copiii si juniorii vor folosi sala gratuit, iar amatorii de miscare vor plati 700.000 de lei/ora.

“Costurile de intretinere a salii depasesc un miliard de lei. Ne este foarte greu sa acoperim aceasta suma, dar vom incerca in cel mai scurt timp sa gasim o solutie favorabila.” – Eugenia Godja, primar Sighetu Marmatiei “De zeci de ani ne dorim o sala de sport. Acum, cand o avem, nu o putem folosi din motive hilare.” – Aladar Lais, director CSS Sighetu Marmatiei

Ioan Petrusan



* In razboi cu Schorsch!

“Heinrich Schorsch nu este neamt, este un hot. Ne-a mintit si ne-a furat jucatorii. Si-a batut joc de fotbalul baimarean. A creat mari prejudicii echipei FC Baia Mare.” – Petre Andronic, vicepresedinte FC Baia Mare.

Diferendul dintre FC Baia Mare si fostul presedinte Heinrich Schorsch este departe de a se fi incheiat. Actuala conducere a clubului baimarean il acuza pe Schorsch ca a adus multe prejudicii fotbalului din orasul de sub Dealul Florilor. “Schorsch nu a spus adevarul, ne-a mintit. lui ne-a pus bete in roate in organizarea clubului si in vanzarea de jucatori. Prin diferite manevre, Schorsch ne-a furat jucatorii”, a declarat Petre Andronic, vicepresedinte al FC Baia Mare. Andronic face referire la Cornea, Peres si Frasinescu, care au fost vanduti de Schorsch altor cluburi, fara ca FC Baia Mare sa primeasca o cota din transferuri. Pe de alta parte, oficialii baimareni sustin ca Schorsch nu a respectat contractul de vanzare-cumparare a clubului. In contractul de preluare a clubului se stipula plata a 1,9 miliarde de lei, dar la mai putin de sase luni de la semnarea acestuia, clubul baimarean a trebuit sa plateasca alte 2 miliarde de lei, reprezentand vechi datorii ale echipei. “Ne-am trezit cu diferite facturi si somatii de plata, de la FRF sau alte institutii. Am platit mult mai mult decat am semnat. Schorsch s-a laudat ca nu are nici o datorie si totul este OK. L-am actionat in judecata pe Schorsch”, spune Andronic.

Ioan Petrusan



* APOSTROF

Desi inca nu are certificat oficial, oina, sportul national, a sucombat dupa o indelungata si grea suferinta, de-a lungul careia organismu-i vlaguit s-a luptat cu o boala la fel de nemiloasa ca si cancerul: nepasarea. Era previzibil. Lipsa sponsorilor, a banilor si a multor “alte-cele” a facut ca oina sa se mai practice doar la nivel de copii si juniori. Prea putine se mai stiu din culisele sportului national al romanilor. Crunta dezamagire! Aflata in colaps financiar, oina a iesit complet din joc, rezultat previzibil si de pe Marte, in conditiile in care in Romania mai conteaza doar migratiile politicienilor catre partide mai sigure. Asta-i mentalitatea, astea-s roadele ei. Poate de aceea, oina a fost uitata si inlocuita cu un nou sport national: curling. Votul a intrunit unanimitatea absoluta, pentru ca sunt prea multi in tara asta carora le place cum suna frecatul podelelor in fata superiorilor. Lustruiti, baieti, lustruiti!

Ioan Petrusan



* Sport pe scurt

Onisor Nicorec (Tg. Lapus), castigatorul concursului “Drumul spre glorie”, a fost convocat la nationala de juniori 1986 l Adrian Dumitru (AS Simared) se afla in pregatiri, la Piatra Arsa, cu Lotul olimpic de caiac-canoe l Vasile Miriuta a renuntat la cariera de profesionist si va evolua la o echipa de amatori din liga a V-a austriaca, alaturi de Catalin Azoitei l Valentin Ghioanea (HC Minaur) este golgeterul Ligii Nationale de handbal masculin l Pe 27 februarie, ora 18, la Sala Polivalenta “Lascar Pana”, se va disputa un meci de fotbal inedit: Gazeta de Maramures – FC Baia Mare 1982 (fostii jucatori care au evoluat contra lui Real Madrid).



* INTERVIU
Marin Sabou, capitanul echipei care a jucat cu Real Madrid
Pandantul lui Santillana

Carte de vizita

S-a nascut in Baia Mare, in 10 septembrie 1955. Dintre scolile prin care a trecut merita amintite Institutul de subingineri Baia Mare si Scoala de antrenori (curs de doi ani pe langa IEFS), pe care a absolvit-o in 1985. A fost legitimat in 1970 la Minerul Baia Mare, devenita mai apoi FC Baia Mare si, ulterior, FC Maramures, motiv pentru care sustine ca a jucat la trei echipe. A adunat 3 selectii la lotul A al Romaniei, 4 selectii la lotul B, 11 la lotul de tineret, 10 la cel de juniori si 20 la lotul universitar. In 1974, a facut parte din lotul national de juniori care a participat la turneul final al CE de juniori, desfasurat in Suedia. In 1979, la CM Universitar desfasurat in Mexic, a obtinut medalia de bronz, invingand cu lotul Romaniei formatia similara a Uruguayului cu scorul de 4-0.

A primit numeroase oferte de “servici”, dar a ramas in Baia Mare pentru familie si din patriotism local. A pierdut mai multe trenuri in viata (unele cu bani), regretand doar ca nimeni nu-i profet in tara lui si ca, alaturi de coechipieri, nu s-a bucurat de aprecierile pe care le merita.

E convins ca marile lui castiguri din afara terenului sunt Letitia (sotia care l-a suportat, inteles si sprijinit), Andreea Mihaela si Marin Mihai (copiii lui, care nu mai sunt de fapt copii). Nu uita sa-i aminteasca pe cei care l-au format ca OM, parintii Elisabeta si Petre Sabou. Dar haideti sa-l descoperim impreuna pe Marin Sabou, “capitanul de la Madrid”.
Reporter: Iti mai aduci aminte de “morisca”, “haita” si “momeala mica”?
Marin Sabou: Normal! “Morisca baimareana” era jocul gandit pe trasee prestabilite, cu sincronizari intre purtatorul de minge si ceilalti jucatori. A fost inventia lui Viorel Mateianu, deschizator de drumuri in constructia jocului de pe linia de fund, cu miscari calculate. Nu-ti limita cu nimic imaginatia si exprimarea libera sau alegerea solutiilor individuale, in functie de faza de joc. Jocul lui Mateianu nu se limita la posesia mingii, ci si la un presing gandit, agresiv, cu dublaj permanent pentru recuperarea cat mai rapida a mingii. Asta era “haita” de care se vorbea pe vremea aceea. “Momeala mica” era tentatia oferita adversarului de a transmite mingea in zone laterale, urmata de atacul “in haita” pentru a bloca transmiterea balonului din zona respectiva.
Rep.: Jucatorii care te-au impresionat?
M.S.: Dintre adversari, m-au impresionat Dobrin, Dumitrache, Antonioni (Fiorentina) si Gallego (Real Madrid). Cu ultimul am schimbat tricoul dupa returul de pe Santiago Bernabeu. Astazi imi place Zidane, pentru ca e deosebit de tehnic si e un jucator cerebral. Apreciez calitatile pe care, cel putin asa sper, le-am avut si eu, chiar daca diferenta dintre noi este enorma. In plus, imi plac brazilianul Kaka, Rui Costa, Henry si Mutu.

Despre blaturi si… subteran

Rep.: Cat de multe blaturi se faceau in vremea in care erai jucator?
M.S.: In afara de blaturile de tort, cele de care am cunostinta se faceau “in familie”, intre echipele din acelasi judet. Tin minte ca ni s–a cerut odata sa facem egal cu Dinamo, care “tragea” la titlu si am reusit sa ne egalam. Meciul s-a terminat 2-2. Cam in aceleasi conditii am pierdut un meci cu Steaua, dupa ce stelistii castigasera CCE. Nu ni s-a cerut in mod explicit sa pierdem, dar ni s-a spus sa renuntam la jocul agresiv. Daca tin bine minte, am pierdut cu 3-2.
Rep.: Contabilizezi satisfactiile si insatisfactiile avute ca antrenor?
M.S.: Nu prea, dar sunt momente care nu pot fi uitate. Am antrenat FC Baia Mare in ’88-’89. Am preluat echipa de pe locul 15 si am terminat campionatul pe locul 6, fapt care nu i-a impiedicat pe conducatorii de atunci ai clubului sa ma dea afara si sa ma trimita direct in mina. Am lucrat in subteran doi ani. Culmea e ca am fost dat afara dupa ce am castigat un meci in deplasare la CFR Timisoara, cu care eram in lupta directa pentru locul 6! Ni s-a cerut sa pierdem la Timisoara si noi am batut. Tot atunci au fost schimbati si Condruc, care era antrenor secund, si vicepresedintele clubului. De fapt, Partidul ne-a dat afara. Fara strangeri de mana… In timp, am mai antrenat echipa din Baia Sprie, Minerul Cavnic, din nou FC Baia Mare si Progresul Somcuta Mare. Din 2000, antrenez la FC Viorel Mateianu o grupa de copii nascuti in ’89. Iti da o satisfactie deosebita faptul ca poti sa-i formezi nu numai din punct de vedere fotbalistic, ci si din punct de vedere al caracterului. Anul trecut, am castigat seria pe judet, calificandu-ne la zona. N-ar fi corect daca, macar la sfarsit, nu ti-as spune ca am invatat multe de la toti antrenorii pe care i–am avut: profesorul Noje, Barta, Redes, Kromely, Halagian, Victor Stanculescu, Viorel Mateianu (mentorul meu), Paul Popescu, Krauss si Nicolae Szabo (pentru care am un respect deosebit).
Rep.: Ce zici de FC-ul de astazi?
M.S.: …

Episodul “Real Madrid”

Rep.: Cum a fost cu Real?
M.S.: Cand am aflat ca am “cazut” cu Real Madrid am fost incantati, dar si speriati (eram la inceputul campionatului in Divizia B!). Inainte de dubla cu Real, am fost intr–un turneu de pregatire in Italia si victoria cu 3-1 in fata Fiorentinei, care era vicecampioana in “cizma”, ne-a ajutat sa castigam incredere in noi. Eram destul de experimentati ca sa nu avem un trac deosebit (din lot faceau parte, printre altii, Borz, Radu Pamfil, Szepi, Rozsnyai, Koller si Balan). Am reusit sa facem un meci echilibrat cu Realul care ii avea in lot pe Santillana, Camacho, Gallego, Stielike (capitanul echipei Germaniei, vicecampioana mondiala), Del Bosque si Juanito.
Rep.: La Madrid ati tremurat?
M.S.: Am fost putin timorati dupa ce am vizitat camera trofeelor, insa pe teren am reusit sa dam o replica onorabila. Presa iberica a elogiat faptul ca am jucat ofensiv, de altfel, am deschis scorul, dupa care diferenta de experienta si valoare si-a spus, in mod firesc, cuvantul. Juanito a fost cel care a facut, in mare masura, diferenta.
Rep.: Dupa 0-0 in Baia Mare, la Madrid, cand conduceati cu 1-0, ati sperat ca va veti califica?
M.S.: Nu eram chiar atat de naivi. Ambitia noastra a fost aceea de a avea o prezenta onorabila. Aveam cateva absente notabile in echipa, si probabil datele problemei ar fi fost altele daca prindeam generatia dinainte. A fost totusi bine ca tinerii Tataran si Tulba si-au invins complexele si au avut o comportare peste asteptari.
Rep.: Pentru egalul de la Baia Mare ati luat o prima “grasa”?
M.S.: N-a fost rau. Am luat cam 3.000 de lei, dar nu asta a fost cea mai mare prima de meci pe care am luat-o vreodata. Dupa o victorie in deplasare la Jiul Petrosani, victorie in urma careia am ocupat locul 4 in campionat, am primit 6.000 de lei.

Optiuni si argumente

lNebunul sau calul?
Calul, pentru ca e un animal nobil si pe tabla de sah.
lSharon Stone sau Catherine Zeta Jones?
Zeta Jones.
lSomon sau mici?
Somon n-am mancat niciodata. Nu stiu, dar parca as alege somonul.
lEminem sau Beatles?
Beatles, chiar daca imi place si Eminem.
lBere sau vin?
Si bere, si vin.
lChina sau Mexic?
China, pentru ca, din cauza unei accidentari, am ratat un turneu de o luna in tara orezariilor.
lPiramidele sau Sfinxul?
Sfinxul, ca-i mai vechi. Sau cel putin asa zice Bregaru, care a asistat la construirea lor…

Ioan Botis