Specula in Casa Mortii

Pusculitele administratorilor de cimitire se pot umple si din specula funerara! Profitand de neglijenta celor care trec prin durerea cauzata de pierderea cuiva drag, tartorii cimitirelor ignora legi elementare in materie fiscala. Unde ajung banii negri rezultati din “Afacerea Inmormantarea”? O mana de cetateni care detin monopolul serviciilor funerare auxiliare inmormantarilor incalca legea fiscala. Profitand de necazul oamenilor si buna-credinta a autoritatilor (inexplicabila in acest caz), „patronii cimitirelor” conduc o afacere de productie a „banilor negri”. Metoda oneroasa este aplicata si in Baia Mare, cei care si-au ingropat mortii in cimitirul Horea I reclamand faptul ca administratorul jongleaza bani seriosi perceputi pentru diferite servicii (inchiriatul capelei, sapatul gropilor, transportul sicrielor etc.), insa “uita” sa emita chitante. “Casa mortilor” s-a transformat intr-o sursa de imbogatire, dar in ce buzunare ajung milioanele nedeclarate? Patronu’ Cand este luat la intrebari despre banii pe care-i incaseaza, Gheorghe Iosip, administratorul cimitirului Horea I din Baia Mare, isi da cu stangu-n dreptu’. Desi cu greu poti pasi printre morminte din cauza inghesuielii si a mizeriei (cateva cruci rasturnate sau cripta naruita langa capela demonstreaza cum este ingrijit cimitirul), administratorul se plange de faptul ca este in pierdere din cauza ca da factura pentru toate serviciile, chiar si pentru banii dati muncitorilor (declaratie mincinoasa, argumentata cu declaratiile celor care au solicitat inutil chitanta)! Probabil, pentru Iosip plata TVA-ului ori emiterea de facturi sau bonuri fiscale este facultativa. Peste tanguieli, planeaza suspiciunea ca Iosip nu face altceva decat sa stranga bani de la cei care in momentele de disperare nu se mai uita in portofel, pentru ca numarul bancnotelor date nu le poate alina suferinta. Reclamatiile ca afacerea de familie a administratorului Iosip nu e tocmai curata au fost intarite si de contabilul parohiei romano-catolice (proprietara a cimitirului), care ne-a marturisit ca nimeni nu detine un control exact asupra banilor care trec prin mana administratorului. Cimitirul AF Iosip Cimitirul Horea I este proprietatea parohiei romano-catolice “Sfanta Treime”. Biserica ar trebui sa incaseze banii rezultati din inchirierea terenului si din taxa pentru folosirea capelei. Insa intre “ar trebui” si realitate e cale lunga. La intrarea in cimitir ai impresia ca intri pe proprietatea Asociatiei Familiale Iosip, la poarta principala tronand o firma care iti indica un magazin de pompe funebre patronat de administrator. Magazinul este situat in casa din incinta cimitirului, unde si locuieste Gheorghe Iosip. Iosip sustine ca este angajatul parohiei si ca este platit din castig, dar e vadit incomodat de intrebare referitoare la suma exacta a veniturilor sale: “aia va explica la parohie”. Administratorul a precizat ca salariul este pentru administrare, nu pentru curatenie (adica se ocupa exclusiv de repartizarea locurilor in cimitir), fapt infirmat categoric de catre Ernest Czol, contabilul parohiei. Reprezentantii parohiei au declarat si ca administratorul nu e platit pentru ca i s-a aprobat sa desfasoare activitati economice cu magazinul de pompe funebre. Cert e ca nimeni nu stie exact cati oameni (si cu cat!) platesc serviciile prestate de oamenii administratorului. Am spus “oamenii administratorului” referindu-ne la gropari si transportatorii de sicrie, cei platiti de administrator, desi Iosip nu are dreptul sa aiba angajati decat pe membrii familiei sale! “Inchideti reportofonul!” Dupa ce am reusit cu greu sa-l convingem sa stea de vorba cu noi, administratorul cimitirului Horea I a primit ca un fulger intrebarea legata de chitante, insa a recunoscut: “la parohie le da chitante, nu eu. Eu n-am de ce sa le dau chitante, pentru ce?” Ca mai tarziu sa recunoasca, totusi, ca incaseaza taxa pentru folosirea capelei: “o iau eu, sa nu mai mearga omul la parohie, ca nu stie unde e(!). Le spun ca platesc eu si, daca vor (?), ei vin dupa chitanta.” Pentru ca legile fiscale nu sunt sinonime cu legile vietii, administratorul ne-a cerut sa inchidem reportofonul. Totusi, banda magnetica e marturie la explicatiile strategiei sale: persoanelor care ii solicita toate serviciile legate de o inmormantare le emite factura fiscala prin intermediul AF-ului (inclusiv pentru taxa de capela, pentru sapatul gropii si pentru transportul sicriului de la capela la mormant - care costa 1 milion de lei). “Pe aia care duc mortii, eu ii cunosc si-i intreb: vreti sa duceti mortul la groapa? Si le dau 1 milon de lei (la 6 persoane). Apartinatorul ar trebui sa-si duca mortul la groapa (!), dar nu-l duce. Atunci, ce mai face plangere la ziar?”, s-a intrebat retoric Iosip. Insa in momentele de durere putini oameni se gandesc sa solicite factura, iar Iosip ne-a confirmat parca acest lucru, spunand ca in varianta in care unii vor chitanta merg la parohie (de unde se elibereaza hartii doar pentru folosirea capelei si inchirierea terenului!). Asta inseamna ca exista doua dovezi pe aceeasi taxa de capela? Dupa ce a recunoscut ca ii plateste si pe gropari, in conditiile in care legea nu ii permite sa angajeze decat membrii familiei, administratorul a incercat sa se justifice prin faptul ca pentru serviciile ocazionale “nu se da bon”! Nu-i ies mortii la numaratoare! Ernest Czol, contabilul parohiei romano-catolice “Sfanta Treime”, confirma dilema legata de numarul de inmormantari in care este folosita capela. In acest an, parohia a incasat de la Iosip doar 4,4 milioane de lei, ceea ce inseamna au fost efectuate doar 22 de inmormantari in acest an, ceea ce e imposibil de crezut. In comparatie, in primele sase luni din 2004, in cimitirul vecin, Horea II, au avut loc peste 120 de inmormantari „oficiale”! “De servicii se ocupa administratorul cimitirului, pentru ca el are firma acolo si procedeaza exact ca un magazin. El angajeaza oameni, dar cum angajeza si cum face, nu stim. Teoretic, ar trebui declarati toti banii. Sa vina Finantele, sa vada ce face! Noi stim doar de inmormantarile pe care le facem noi, nu stim cati morti trec prin capela”, afirma Czol. Protopopul Iosif Leib sustine ca oamenii nu trebuie sa-i dea administratorului bani pentru locul din cimitir si pentru capela, decat in cazuri exceptionale (daca se grabesc), iar apoi trebuie sa vina dupa dovada platii. De asemenea, protopopul isi aminteste ca pentru transportul sicriului de la capela la groapa s-a discutat de suma de 200.000 de lei (nu 1 milion!), dar spune ca de acesti bani nu raspunde parohia. Se pare ca nu va trece mult timp si se va face lumina in acest caz deoarece sunt prea multi cei intrigati de practicile lui Iosip, printre care chiar protopopul Leib: “nu sunt multumit de ce se intampla in acest cimitir, dar vom discuta in cadrul Consiliului parohial, pentru ca tare multe povesti au fost si multi oameni au comentat pana acum. Ii vine randul (administratorului, n.red.)! Vom lua planul de sistematizare, vom vedea cate morminte sunt si cate sunt in plus. El ne spune ca mortii au fost dusi in Horea 2...” In urma sesizarii noastre, administratorul cu atitudine de vataf va fi luat la puricat si de Garda Financiara. Inspectorul-sef Ioan Pop a promis ca va cerceta modul in care au fost incasati si “prinsi” in contabilitate banii. Vom reveni. Mircea CRISAN