Sondajele si nevoia de ziare, televiziuni, internet

* Campania electorala pentru alegerile prezidentiale a scos la iveala disputa pentru modalitatea de informare a celor care vor pune stampila. Doua sondaje de opinie recente au daramat mitul suprematiei internetului in preferintele celor care se informeaza, in speta, pentru alegeri. La sfarsitul lunii iulie a fost realizat un sondaj de opinie de catre Compania de Cercetare Sociologica si Branding (CCSB), o firma din Bucuresti. Printre multele intrebari legate de alegerea candidatului etc., a fost si intrebarea care ne aduce la subiectul de mai sus. „Cum ati prefera sa fiti informat despre evenimentele si activitatile din campanie ale unui candidat la prezidentiale? 55% din repondenti au spus ca prefera informatii prin mass-media (televiziune, presa scrisa, radio), 20% prefera intalniri cu alegatorii in localitati, cartiere, prin brosuri in cutia postala – 5%, vizite in locuintele alegatorilor – 4%, prin internet – 3%, afise electorale – 2%, nu stiu sau nu vor sa raspunda – 9%. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1009 persoane. Procentul de eroare este de 3,1% la un nivel de probabilitate de 95%. La sfarsitul lunii august a fost realizat un alt sondaj de catre Biroul de Cercetari Sociale (BCS), sondaj finantat de catre Marsh Copsey&Associates – Washington DC, SUA. Sondajul are ca subiect impactul internetului asupra romanilor, la modul simplist spus. In urma acestui sondaj a fost realizat un studiu de catre Sorin Matei, Purdue University, Indiana, SUA. Studiul este interesant deoarece arata in ce mod internetul „interactioneaza” cu romanii si cat de util este pentru activitatea curenta, implicit si pentru apropiatele alegeri. Va prezentam mai jos rezultatele comentate de un specialist. Aproape jumatate, adica 45.8% la suta din romanii adulti, au intrat pe net in ultima saptamana, iar 18% au intrat in fiecare zi, marcand o crestere substantiala a folosirii Internetului in Romania. Cifrele sunt mai optimiste decat cele mai recente date ale Oficiului de Statistica al Comunitatilor Europene (Eurostat), ce estimau in 2008 ca numai 36% din romani erau utilizatori ai Internetului. Desi cifrele ar putea sa fie afectate de diferente de metodologie (sondajul BCS reflecta populatii urbane si educate intr-o masura putin mai mare ca statisticile Eurostat), ele indica totusi faptul ca Romania se apropie simtitor de tari europene ca Grecia, Italia sau Ungaria, unde Internetul era accesat in 2008 de 50-60% din populatie. In acelasi timp, Romania are inca mult de recuperat. In 2007, Banca Mondiala indica faptul ca peste 70% din americani, englezi sau germani accesau Internetul cu regularitate. BCS ofera cifre si despre modul in care romanii folosesc Internetul. Romanii merg pe net in medie patru din sapte zile ale saptamanii si petrec, tot in medie, trei ore pe zi pe net. Principala activitate este trimiterea si citirea de mesaje electronice (e-mail), urmata de lecturarea stirilor. Posta electronica este citita, in medie, la fiecare doua zile. Romanii vorbesc pe Skype sau instant messenger doar de cateva ori pe luna. Ei cauta informatii despre sanatate si educatie cam cu aceeasi frecventa. Folosirea jocurilor electronice online e, tot in medie, mai rara de o data pe luna. Toate aceste cifre se refera la un utilizator mediu, nu la utilizatorii frecventi. Aceste frecvente de utilizare sugereaza un peisaj digital ce, desi in dezvoltare rapida in termeni cantitativi, mai are totusi mult de progresat. Activitatile pe care romanii medii le desfasoara pe net sunt relativ limitate si simple. De exemplu, desi se vorbeste destul de mult despre impactul blogurilor si importanta lor crescanda in formarea opiniei publice, romanul mediu ce acceseaza netul prefera sa citeasca stirile din marile ziare. El sau ea citeste blogurile mai rar de o data pe luna. In timp ce 35% din romani (si 71% din cei ce acceseaza netul) citesc ziarele online macar o data pe saptamana, numai 15% din romani (si 31% din cei ce acceseaza netul) citesc blogurile cu aceeasi frecventa. Numai 10% din romani scriu regulat (cel putin o data pe luna) pe forumuri si bloguri. Chiar si romanii care acceseaza netul in fiecare zi isi limiteaza citirea sau scrierea de contributii pe bloguri sau forumuri la mai putin de o data pe luna. Remarcabil este si faptul ca cititorii aleg ce bloguri sa citeasca in functie de gradul de relevanta al continutului acestora pentru nevoile imediate de informare, nu dupa numele lor. Majoritatea celor intervievati a raspuns la intrebarea: „care este blogul pe care il frecventati cel mai des” cu raspunsuri generale, de genul: blog de sanatate, de stiri sau de sport. Surprinzator, insa, cand romanii si-au adus aminte numele unor personalitati din zona blogurilor, acestea au fost vedete recunoscute, nu personajele ce de obicei se identifica cu ”blogosfera” (lumea blogurilor pornite de persoane nelegate de presa). Contrar asteptarii, bloguri celebre pentru observatorii specialisti ai Internetului romanesc, de genul zoso, visurat sau manafu nu au fost pomenite deloc de cei intervievati de BCS. Cel mai recunoscut nume de bloger a fost Mircea Badea, mentionat insa de sub 5% din cei intervievati. Alte personalitati mentionate au fost Alina Plugaru, Andreea Marin, Victor Ciutacu sau Andrei Badin. Aceste cifre arata ca unele clasamente vehiculate pe net ca indicatoare ale faimei si impactului mediatic al blogurilor, cum ar fi zelist.ro, desi interesante, sunt limitate metodologic. Zelist ierarhizeaza importanta blogerilor romani in functie de frecventa legaturilor catre site-urile lor, nu cea a traficului catre ele. Pe zelist.ro Mircea Badea apare pe locul 5, dupa cabral.ro, zoso.ro, bookblog.ro si tudorchirila. blogspot.ro. Indiferenta romanilor fata de identitatea site-urilor pe care le viziteaza se extinde si asupra marilor institutii mediatice. Intrebati ce site-uri de stiri si informatii viziteaza, ei au raspuns, in general, vag. Pe primele locuri, in ordinea frecventei, au fost termenii: site-uri de stiri, ziare, sanatate, google, yahoo, sau informatii. In total, acesti termeni aduna 14% din site-urile mentionate de romanii. Exista, insa, si site-uri institutionale ce se departajeaza clar in cursa pentru atentia romanilor. Acestia au mentionat cu numele, in ordinea preferintelor, site-uri ca Hi5, Realitatea.net, edu.ro, antena3.ro, sau ziare.ro. Frecventa mentionarii a fost, insa, destul de mica, in general sub 5% fiecare. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1096 persoane in varsta de peste 18 ani. Au fost efectuate interviuri in 78 de orase si localitati din 40 de judete. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro