Sondaj comparație între 2013-2023. Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere

Conform sondajului realizat de INSCOP Research la comanda News.ro, în octombrie-noiembrie 2023, față de acum 10 ani, simpatia românilor pentru majoritatea țărilor occidentale europene a crescut, în timp ce pentru Rusia a scăzut la jumătate.

Spania și Italia, țările occidentale care găzduiesc cele mai mari comunități de români, domină clasamentul sentimentelor pozitive față de țări. Cea mai interesantă fotografie este, însă, comparația cu situația din urmă cu 10 ani (2013), când INSCOP Research a adresat o întrebare similară. Se observă, în primul rând, un regres major în cazul Rusiei față de care ponderea sentimentelor pozitive s-a înjumătățit în 2023, comparativ cu situația din 2013, de la aproape 37% în urmă cu 10 ani, la 18% în prezent.

Datele se corelează și cu involuția încrederii în Rusia (indicatorul încredere multă și foarte multă care reflectă o evaluare mult mai exigentă a atitudinii populației s-a prăbușit în cazul Rusiei de la aproximativ 18% la circa 8% în prezent)  „Explicația evidentă a acestei scăderi puternice este războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, față de 2013, remarcăm o creștere în 2023 a ponderii sentimentelor pozitive față de majoritatea țărilor occidentale europene, dar și față de Republica Moldova”, a spus Remus Ștefureac – director INSCOP Research.

Simpatie țări după 10 ani: Comparație 2013-2023

Țările pentru care românii au cea mai mare simpatie sunt Spania și Italia. Astfel, 82.8% dintre respondenți au sentimente mai degrabă pozitive pentru Spania (față de 72.9% în 2013) și 81.4% pentru Italia (față de 70.5% în 2013).

Urmează Germania, cu 77.6% sentimente mai degrabă pozitive (față de 74.3% în 2013), Franța cu 75.4% (față de 73% în 2013) și Marea Britanie cu 75.4% (față de 75.5% în 2013). 69.2% dintre participanții la sondaj declară că au sentimente mai degrabă pozitive pentru Republica Moldova (față de 65.7% în 2013), iar 67.5% pentru SUA (față de 70.3% în 2013).

Ucraina se bucură de sentimente mai degrabă pozitive din partea a 43.3% dintre români (față de 41.8% în 2013), iar Ungaria din partea a 39.7% (față de 29.3% în 2013). Clasamentul este încheiat de China, cu 36.3% sentimente mai degrabă pozitive (față de 56.5% în 2013) și Rusia, cu 18.3% (față de 36.8% în 2013).

În ceea ce privește încrederea românilor în instituții după 10 ani, comparație 2013-2023, situația este staționară.

Clasamentul încrederii primelor patru instituții este neschimbat din 2013 până în prezent, cu Armata și Biserica pe primele două locuri, urmate de NATO și Uniunea Europeană pe următoarele locuri. Încrederea în Armată și în NATO a crescut comparativ cu 2013, evoluția fiind firească în contextul de securitate actual marcat de războiul din Ucraina. Încrederea în instituțiile politice - Președinție, Guvern și Parlament – este influențată de contextele specifice momentelor politice în care au fost culese datele (2013, respectiv 2023). Se observă o încredere mai scăzută în Guvern și Parlament în 2023 comparativ cu 2013, situația fiind perfect explicabilă în condițiile în care evaluarea actuală este făcută după o perioadă de crize succesive (pandemie, criză economică, dificultăți sociale, schimbări de guverne) care au erodat încrederea românilor.

Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 70.4% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție (față de 65.4% în 2013), urmată de Biserică cu 62.5% (față de 65.2% în 2013). Clasamentul încrederii este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO cu 55.4%  încredere mare și foarte mare (față de 52.1% în 2013) și  Uniunea Europeană cu 50.3% (față de 49.3% în 2013). Pe următoarele poziții se situează Poliția cu 48.6% (față de 46% în 2013),  Banca Națională a României cu 43.3% (față de 51.2%  în 2013), Primăria cu 41% (față de 39.6% în 2013) și Președinția cu 29.8% (față de 25.8% în 2013). Pe ultimele poziții se află Guvernul, cu 19.4% încredere multă și foarte multă (față de 34.8% în 2013) și Parlamentul cu 17.4% încredere multă și foarte multă (față de 26.7% în 2013).