SOCOTeala cuponarilor

Zeci de sateni din zona Desesti se considera inselati de mai marii filialei locale a societatii SOCOT SA Targu Mures. Motivul? Oamenii spun ca au fost obligati sa-si vanda in urma cu cativa ani actiunile rezultate din marea „cuponiada” la preturi de nimic. Ori, in prezent, acestea valoreaza bani buni. In replica, conducerea societatii spune ca regreta pierderea inregistrata de fostii cuponari, dar nu se mai poate face nimic. Oamenii sunt hotarati insa sa-si continue demersurile. „Suntem tineri romani/ cu copoanele-n maini/cuponul asteptam sa ni-l bagam”. Tineti minte probabil „celebrul” refren de la mijlocul anilor ’90, cand un act normativ a transformat romanii intr-un popor de actionari? Si indemnul din refrenul cantecului a fost urmat intocmai: „Hai sa ne bagam cuponul”, dar ceata nu s-a risipit. Din cauza lipsei de informatie, oamenii n-au inteles care-i treaba cu „poptirosul” prin care devenisera actionari. Asa ca, in scurt timp, multi le-au vandut prin diferite metode. Altii insa le-au pastrat, iar acum au primit milioane bune. In aceasta categorie intra si Ioan Chereches, un maramuresean din Desesti. Omul a lucrat la SOCOT SA, „si-a bagat cuponul” acolo si, in urma cu cateva saptamani, si-a vandut actiunile prin intermediul unei societati de brokeraj cu circa 100 de milioane de lei vechi. Castigul consistent al lui Chereches a generat insa valva in zona. Motivul? Cateva zeci de sateni isi vandusera cupoanele cu cativa ani in urma, dar pe bani de nimic si, spun ei, sub presiune. Iar acum le-ar vrea inapoi. Ioan Chereches explica cum au decurs lucrurile: „Dansii au lucrat la SOCOT, la barajul de la Izvoare. Am avut actiuni si, in baza actiunilor, ni s-a dat un certificat de actionar. Asta s-a intamplat prin 1996. Dupa ce ne-au dat certificatele de actionar si-au trimis reprezentanti (conducerea societatii, n.red) ne-au spus ca, in cazul in care nu le dam actiunile, ne dau pe somaj si ii recheama pentru angajare pe cei aflati pe somaj. Oamenii au cedat si le-au vandut cu 50.000 de lei vechi. Eu nu l-am dat si acum m-am dus la o societate de brokeraj si l-am vandut cu suma de 110 milioane de lei vechi. Ei acum s-au trezit ca n-au procedat bine. I-au escrocat, i-au inselat”. Petre Opris confirma ca: „Au zis ca ma cheama de pe somaj daca le dau, dar nu m-au chemat. Nici vorba. La care o lucrat le-o zis ca nu-i da in somaj, pe altii o zis ca-i cheama inapoi. 170 erau in somaj si o zis ca-i cheama inapoi. Asa o fost”. O femeie povesteste ce i s-a intamplat sotului sau, Gheorghe Bohotici: „Dupa ce le-o dat actiunile, la nu stiu cata vreme, l-au dat afara”. Gheorghe Pop, functionar in cadrul Primariei Desesti, povesteste si el ca: „Am lucrat pana in ‘96. 40 de actiuni am. A lui socru, a soacrei, a mea si a sotiei. Patru certificate. Ne-au dat certificatele alea inapoi si le-am vandut lor. In timp de o luna, cred. Nu mai tin minte daca m-au amenintat ca ma dau afara sau nu. Pe unii i-au amenintat, altii au vandut, ca toata lumea le da. N-am stiut ce sa facem cu ele”. Tranzactia din carciuma In momentul vizitei noastre in Desesti, in carciuma din localitate s-au adunat circa 30 de oameni care sustin ca au fost inselati. Dar numarul celor care se afla intr-o situatie similara e mult mai mare. Oamenii povesteau ca, atunci, a venit cineva din conducerea filialei locale a societatii, tocmai la acea carciuma din sat. Acolo a si avut loc regretata tranzactie: „Aici ne-au dat banii. In carciuma. Trei beri am putut cumpara pe ele. Cum ati zanit dumneavoastra, o venit ei. Care n-o fost aici, o trimas dupa ei acasa. Si o asteptat pana o venit. La o jumatate de an, un an, i-o dat afara. Dar atunci au spus dati, daca nu, aveti probleme. Ei au stiut, noi nu, n-am stiut la ce vor fi bune”. Acum oamenii se tem sa nu se repete scenariul. Chereches povesteste ca: „Noi avem trei feluri de actiuni: actiunile reziduale, cu 1.500.000 de lei vechi, PAS SOCOT astea vor sa le cumpere iar, sa insele, le da 600.000 si valoreaza 60.000.000 de lei vechi acuma. Vrea sa le cumpere astea cum le-au cumparat pe alea. Si categoria a treia, din perioada Cuponiada, care acum valoreaza 100 de milioane”. Mai mult, unii dintre sateni spun ca au primit date contradictorii cu privire la numarul de actiuni detinute. O femeie povesteste ca socrul sau, Mihai Dunca, avea actiuni si „odata iti trimite instiintare ca are 11 actiuni. Cand a cerut la Sighet a zis ca are 0 actiuni, acum i-a venit iar hartie ca are 11 actiuni. Deci o escrocherie, nu stiu cum sa faca sa obtina ei actiunile de la oameni, fortat. Plateasca-le ca lumea, ca atunci fiecare om il da.” „Mergem in Targu Mures” Oamenii spun ca nici dividende n-au primit in aceasta perioada. Asa ca, ar vrea sa-si primeasca actiunile inapoi si sa le vanda eventual la pretul actual al pietei. Numai ca, nu stiu cum sa intre in posesia lor. Au apelat la autoritatile locale, la politie, si au stat de vorba si cu conducerea filialei locale a societatii. Dar inca n-au primit un rezultat favorabil. Asa ca, sunt hotarati sa se adreseze instantei. Ba mai mult, cum oamenii spun ca ar fi vorba de inselatorie, ar putea urma si o plangere penala. O batranica spune ca satenii s-au gandit si la varianta de a inchiria un autobuz si de a merge la Targu Mures, la sediul central al societatii, pentru a-si cauta dreptatea. Insa reprezentantii din Maramures ai SOCOT SA spun ca oamenii nu mai pot face nimic. „Imi pare rau ca au pierdut un tren” Gheorghe Nemes, directorul executiv al filialei maramuresene SOCOT SA, are o alta varianta: „Acum vreo 8 ani, oamenii si-au vandut actiunile, titlurile de proprietate, cu un milion, cu cat au putut. Umblau multi sa cumpere. Si eu am cumparat dintre ele, fiind director executiv la societate, dar n-am multe, am putine. Valoarea actiunilor SOCOT n-a crescut pana acum un an, un an jumate. Si acum vreun an si jumatate, doi, cand au inceput sa vina fondurile pentru lucrari hidrotehnice, castigand anumite licitatii internationale, cota actiunilor depuse pe Rasdaq a crescut. Vazand ca a crescut actiunea, vor sa vada unde este, eu de unde sa stiu unde este?” Nemes neaga acuzatiile oamenilor legate de amenintari si presiuni: „Cum o sa justifice faptul ca le-au vandut, decat prin ceva. Nu-i adevarat. Cine ar fi avut interes? Sunt in santier multi care au vandut si care n-au vandut nici acum. Dar eu degeaba incerc sa le explic cum se petrec lucrurile intr-o piata libera, ca daca atunci era bun un milion, acuma sigur ca ar vrea 100 de milioane. Dar eu cum sa-i ajut? Am vorbit la telefon cu ei. Vroiau sa vada unde sunt, sa le vanda si ei ca si Chereches. El nu le-a vandut, a ramas la noi la societate. Cine a vrut le-a vandut, cine nu, le-a tinut. Pe cuvant va spun ca ii inteleg ca le pare rau. Incearca tot felul de motivatii vizavi de faptul ca le-au vandut. Le-au vandut pentru ca le-au vandut. Imi pare rau pentru ei, ca ar fi putut castiga bani frumosi. Dar cine sa le dea banii inapoi? Inteleg si imi pare rau pentru ei ca au pierdut un tren...” Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro