SOCIAL-ECONOMIC

* Cea mai varstnica femeie din Penitenciar are 71 de ani!
“Bunica” de dupa gratii

* Daruind, vei dobandi
“Va rog, ajutati-o pe mami!”

* Viitorii someri europeni au
Conectare europeana de la Siemens

* In Muntii Maramuresului se va crea un
Parc natural cu bani de la ONU

* A inceput un Bac... categoric
Examenul “majorilor”

* Nota doi la Promovabilitate

* Alege-ti PRIMARUL

* Cea mai varstnica femeie din Penitenciar are 71 de ani!
“Bunica” de dupa gratii

Ucigasa? Greu de crezut cand privesti ochii limpezi ai Mariei Pop. Cu toate acestea, septuagenara este condamnata pentru crima si mai are de stat in inchisoare un an si jumatate. De ce a ucis? Doar ea stie adevarul, noi nu suntem judecatori. Cu Biblia in mana, asteapta sa treaca vremea cu temerea ca nu va mai vedea ochii mamei, fara sa inteleaga de ce copiilor ei nu le e dor sa o vada. A dat viata de cinci ori si a curmat o singura viata. Cineva spunea ca adevarul e dincolo de noi. Poate.

Decana de varsta a detinutelor din Penitenciarul Baia Mare este Maria. O femeie de la tara, care pare a nu avea nimic in comun cu celelalte “colege”. Dupa ce a trait o viata in Certeze, avand o gospodarie ingrijita si o familie obisnuita la prima vedere, batrana este acum inchisa intr-una din celule. E condamnata pentru crima.

Are 71 de ani. A fost condamnata la 15 ani de inchisoare, pentru crima. In 2005 va fi eliberata, terminand de ispasit jumatate din pedeapsa. Ce poate sa fie in mintea unei femei de 65 de ani pentru a ajunge sa curme viata unui om? Maria Pop, “Bunica” – asa cum o numesc cei din penitenciar - sustine la inceput ca nu a omorat-o pe amanta sotului sau si ca autorul a fost chiar sotul impreuna cu o alta femeie. Povestea are ceva din proza lui Kafka: e complicata si halucinanta. Maria Pop afirma ca a luat vina asupra sa pentru ca nu a vrut ca barbatul ei sa fie condamnat. Apoi spune ca femeia merita sa moara, pentru ca barbatul ei golise curtea de animale si le carase la casa tiitoarei. “M-a lasat fara porc si fara vacuta mea, m-a lasat cu grajdul gol. Dupa ce ca se tinea cu el, a ravnit si la bruma din curtea mea”. Femeia a murit in casa Mariei Pop, dupa ce gazda i-a dat sa bea niste palinca. Care e adevarul, nimeni nu stie. Cu exceptia celor implicati, fireste. Sigur e ca “Bunica” e condamnata pentru crima.

Uitata de toti

A crescut cinci copii, unii plecati prin strainatate, altii prin alte judete, “toti oameni la casa lor, nu pierde-vara”. De cand e inchisa, a primit o singura vizita de la una din fiice, dar nici aceasta nu mai vine, pentru ca nu ii da voie sotul ei. Si duce dorul copiilor sai si nu intelege de ce nu mai vine nimeni sa o vada. Singurele zile in care vremea trece mai usor sunt la sfarsit de saptamana, cand au loc predicile fratilor sai de credinta care viziteaza inchisoarea. Restul saptamanii se scurge cu ajutorul Bibliei pe care o citeste si colegelor de celula. “Bunica” se intreaba cu lacrimi in ochi: “ Ce castiga statul daca ma tine aicea inchisa inca atata vreme? Ce amar mai poci face eu?” Maria Pop e tare suparata pentru ca a facut recurs si l-a pierdut, trebuind sa mai stea in penitenciar inca un an si jumatate. Dorintele ei se marginesc la... mama. “Numa' atata as mai vrea, sa o vad pe mama. Are 95 de ani si tare mi-i teama ca n-oi mai prinde-o vie.” Lacrimile ii siroiesc pe obraz si as vrea sa gasesc o vorba buna sa-i spun. Cuvintele mi-au zburat si sunt neputincioasa in fata intrebarii repetate obsesiv: “De ce ma mai tin aici? Doara nu castiga nime' nimic, numa' consuma pa mine corent si apa si mancare. De ce nu ma lasa acasa? Am gresit si eu odata, nu ca altii! Oricum, ma va judeca Dumnezeu cand oi mere pe lumea ailalta, de ce ma mai chinuie si aci?” Ar trebui sa-i spun ca fapta e grava si ca e pedepsita de legile tarii, ca… Dar se poate schimba ceva? Tac.

Lavinia COTARCEA



* Daruind, vei dobandi
“Va rog, ajutati-o pe mami!”

Exista oameni care le pot intinde o mana de ajutor oamenilor necajiti si bolnavi de langa noi. Nu vrem sa credem ca noi, maramureseni suntem atat de nepasatori si indiferenti la ceea ce se intampla in jurul nostru. GAZETA face inca o data apel la bunavointa si generozitatea dumneavoastra. In numarul trecut am reluat cazul lui Aurel Breban, care are nevoie de 700.000 de lei pentru a-si achita cristalinul pentru ochiul drept. In aceasta saptamana va cere din nou ajutorul Rozalia Carstianu. In anul 1987, femeia a suferit o arsura de gradul IV, din cauza careia membrele inferioare i-au ramas paralizate, a suferit noua socuri cardiace, 18 operatii la gat, s-a imbolnavit de astm, fata si corpul au numeroase cicatrice, nu are urechi, iar bratele ii sunt lipite de corp. “E mare minune ca mai sunt in viata. A explodat butelia si am luat foc. Nu mai aveam deloc piele, nu puteam manca, nu puteam vorbi. Am stat la Reanimare doi ani si jumatate. Am fost la o multime de medici, in Cluj, Bucuresti, Targu Mures. Nimeni nu-mi dadea nici o sansa. Arsura mi-a afectat esofagul, am facut 18 operatii la gat, si mi-a slabit inima. In perioada aceea am suferit noua socuri cardiace. Mi s-a spus inca de atunci ca am nevoie de un transplant de inima, dar e foarte scump. Am pensie de 1.200.000 de lei, iar sotul primeste salar de ingrijitor de 2.000.000 de lei. Medicamentele costa peste 2 milioane lunar. Am o fetita de 5 ani, Anamaria. Ea sufera foarte mult pentru ca nu pot sa ies din casa, ca nu pot sa ma joc cu ea. Oamenii sunt rai, nu pot merge nici pana in fata blocului fara sa strige cineva “Uite monstrul” sau sa il intrebe pe sotul meu de ce nu ma paraseste. Anamaria plange de cate ori vede un copil care se plimba cu mama sa. . Daca m-as opera as putea merge din nou. Am numai 33 de ani, dar mi-e rusine sa ies din casa, pentru ca toata lumea ma arata cu degetul”, a spus Rozalia Carstianu. Acei dintre dumneavoastra care doresc sa o ajute pe aceasta fetita care isi doreste cu disperare ca mama ei “sa se faca bine”, sunt rugati sa depuna orice suma de bani in contul cu numarul 251100067486423 deschis de GAZETA de Maramures la MindBank Baia Mare. Ajutati-o, pentru numai daruind, veti dobandi!

Ioana LUCACEL



* Viitorii someri europeni au
Conectare europeana de la Siemens

Informaticienii baimareni de la Sucursala Siemens Business Services au avut o mare contributie la realizarea unui sistem informatic ce permite gestionarea in mod unitar a tuturor problemelor ce apar in cadrul agentiilor judetene ale fortei de munca. Finantarea lucrarii - 5 milioane de dolari - a fost suportata de Banca Mondiala si aplicatia este deja functionala in toate judetele tarii si la sediul central al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Proiectul realizat de Siemens Business Services a avut drept scop crearea unui sistem IT pentru organizarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, pentru ca aceasta sa poata veni in intampinarea somerilor in mod eficient. Datorita implementarii acestui sistem informatic, in momentul aderarii la UE, Romania se va putea conecta la reteaua europeana de locuri de munca – EURES.

Aplicatia, creata integral in Romania, corespunde cerintelor noii Legi privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, lege care a intrat in vigoare in paralel cu implementarea sistemului. Acesta ofera o gestionare usoara privind inregistrarea persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si a locurilor de munca vacante, serviciile de mediere a muncii, stabilirea, corectia si evidenta drepturilor financiare, colectarea contributiilor, plata indemnizatiei de somaj, organizarea unor cursuri de formare profesionala pentru persoanele aflate in cautarea unor locuri de munca si medierea intre cerere si oferta la fiecare agentie in parte. Fiind functional in toata tara, locatiile cuprind 42 de judete, 6 sectoare si Agentia Nationala, plus inca 170 de agentii orasenesti, conectate intr-o retea nationala cu peste 2000 de utilizatori. Datele procesate zilnic in tara se transmit integral prin reteaua de comunicatie la Agentia Nationala, unde sunt consolidate intr-o baza unica, stocata pe servere de mare capacitate. Exploatarea aplicatiei se face in regim continuu, date fiind aspectele sociale care tin de plata indemnizatiilor de somaj. Solutiile pentru oficiile fortelor de munca sunt parte integranta din strategia e-Government si reprezinta, pentru Siemens Business Services Austria, un domeniu de baza al activitatii. Strategia e-Government este materializata printr-un centru de competenta care ofera expertiza pentru proiecte din toata lumea. In prezent, sunt analizate cerintele candidatilor la aderarea la UE. In Germania, de exemplu, el se ocupa de modelarea interfetei dintre administratie si lumea exterioara. In Italia, se pune accentul pe domeniile securitatii si autentificarii. Tema centrului din Viena, de unde sunt coordonate celelalte locatii, se refera la managementul bugetului public si al personalului, ca si la managementul cunostintelor si al documentelor. Cea mai concreta situatie de acest gen, care poate fi rezolvata printr-o solutie e-Government, este chiar reforma din domeniul protectiei sociale. O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, se va impune crearea de institutii si reglementari noi in domeniul ocuparii fortei de munca, al pensiilor si al asistentei sociale.

Specialistii baimareni

Siemens Business Services este prezenta in Romania cu un birou de reprezentanta din anul 1998. In primavara anului 2001, a fost achizitionata firma partenera de pana atunci, SINTEC Baia Mare, fiind infiintata compania locala Siemens Business Services SRL. Sucursala baimareana a dezvoltat integral aplicatia software a proiectului din domeniul fortelor de munca si a raspuns de solutia tehnica, analiza, proiectarea si implementarea soft-ului intr-un mediu eterogen. In Baia Mare, lucreaza 46 de angajati, organizati in doua departamente: unul de dezvoltare software (solutii informatice) si unul de servicii hardware. Pe langa competentele in sisteme guvernamentale, Departamentul de software are o bogata experienta in solutii informatice: gestiunea intreprinderilor, sisteme financiar-contabile, solutii informatice de spital, toate bazate pe tehnologii software moderne.

Lavinia COTARCEA



* In Muntii Maramuresului se va crea un
Parc natural cu bani de la ONU

Maramuresul a fost vizitat de o delegatie compusa din finlandezul Ari Rautio (expert UE) si un grup de specialisti ucraineni in turism si conservarea naturii din raioanele Rakhiv si Verhovina. In tara vecina, functioneaza de cativa ani unul dintre cele mai bune parcuri europene, “Chornohora Karpatyi”. In 1999, Societate Ecologista Maramures demara proiectul “Actiuni pentru crearea Rezervatiei internationale a biosferei romano-ucrainene din Muntii Maramuresului”, cu finantare de la UE. Ca partener ucrainean, s-a implicat in lucrare Agentia Carpatica pentru Dezvoltare Regionala (Rakhiv), partea romana fiind reprezentata de CJ Maramures, Directia Silvica Baia Mare, ocoalele silvice Ruscova si Poienile de sub Munte, administratiile comunelor de pe teritoriul viitoarei rezervatii si Uniunea Ucrainenilor din Romania. In luna mai 2000, Consiliul Judetean Maramures (CJ) aproba proiectul crearii rezervatiei. In martie 2003, CJ a aprobat infiintarea “Parcului Natural Muntii Maramuresului” intr-o formula de amenajare care inglobeaza si pastrarea traditiilor masivei comunitati ucrainene traitoare in zona. Din ’99 incoace s-au organizat tabere de lucru sau cercetare si s-a avansat spre finalizarea proiectului. Profesor Iosif Beres, expert in fauna, unul dintre initiatorii actiunii, estimeaza ca Ministerul Mediului va aproba in aceasta toamna infiintarea parcului. Financiar, parcul va fi sustinut in primii trei ani de catre ONU (e alocat un buget de 1 milion de dolari), urmand ca apoi sa treaca sub finantare romaneasca.

Obiectivul

Inca nu se cunoaste exact numarul de specii de plante si animale din viitorul parc. Fauna cunoscuta cuprinde 22 de specii de pesti (dintre care se remarca lostrita si pastravul), 8 de amfibieni (doua specii de tritoni), sase de reptile (inclusiv vipera), 95 de specii de pasari (cocos de munte si de mesteacan, acvile), 31 de mamifere (ras, lup, urs, jder de copac si de piatra, nurca, mistret, cerb, pisica salbatica). Si flora se remarca printr-o serie de raritati. Sectorul ocrotit se va intinde la nord de valea Vaserului. Propuse pentru protectia integrala sunt ariile Nacladovati, Hlubochi, Pop Ivan, Farcau, Piatra Socolaului, Rica, Pietrosu Bardau si doua rezervatii din sudul muntilor (infiintate in anii socialismului), rezultand un total de 7411 ha. Urgentarea infiintarii parcului este imperioasa. Zona se degradeaza uluitor de repede, iar necesitatea inchiderii urgente a capitolului mediu din cadrul negocierilor Romaniei cu UE nu ne lasa timp de zabovit. Mai ales ca normele europene ne obliga la ocrotirea a 10 la suta din suprafata tarii, adica dublu fata decat avem in prezent.

Poluare naturala!

Padurile masivului dispar cu viteza. S-a ajuns la situatia ca localnicii de pe valea Ruscovei sa se deplaseze 20-30 km pentru defrisare, pana la izvoarele vailor de sub golul alpin, unde inca mai supravietuiesc molizi seculari (paduri cu gradul I de protectie!). Paraul Vinderel de sub Farcau este unicul curs de apa poluat natural din Romania (cu grafit provenit din ravenele muntelui ros in profunzime din cauza lipsei padurii si a jneapanului). Despre gatere si rumegusul acumulat pe malul raurilor transformate in gropi de gunoi nu mai vorbim. Suna plictisitor. Ne bucura ca se incearca salvarea Muntilor Maramuresului. Dar atata timp cat padurile vor fi proprietatea statului, jaful va continua. Abia cand vor trece in mainile particularilor, dar sub organe de control guvernamentale, vom fi pe drumul cel bun. Asa cum a inceput sa se intample deja in raza ocolului Ruscova. Composesoratele din Repedea si Petrova impreuna cu parohiile si cu micii proprietari au reprimit de la Romsilva vreo 8000 ha de codru. Ai auzit, musiu Grec?

Teofil IVANCIUC



* A inceput un Bac... categoric
Examenul “majorilor”

A inceput bacalaureatul. Saptamana aceasta absolventii de liceu sustin probele scrise ale examenului de bacalaureat. Oralele de saptamana trecuta au fost usoare pentru majoritatea elevilor. Cu toate acestea, ei sunt nemultumiti de lipsa notelor. Pentru absolventi, notele de la examenele orale erau puncte in plus la nota finala. Examenele scrise vor fi sub forma testelor grila. Lucrarile vor fi corectate de profesorii supraveghetori la terminarea examenului.

Bac-ul este in toi! Saptamana aceasta absolventii de liceu isi sustin “examenul de maturitate”. Noutatea cea mare au adus-o examenele orale. “Verdictele” de admis sau respins ii nemultumesc pe elevii care sperau note mari la examenele orale.

A venit randul liceenilor sa fie examinati. In perioada 23 iunie – 4 iulie “majorii” liceelor sustin examenul de Bacalaureat. Anul acesta, ministerul a venit cu noutati. Examenele orale de limba si literatura romana si limba moderna nu au fost notate. Elevii au fost declarati admisi sau respinsi. La scris, examenul de limba romana va fi sub forma clasica, dar celelalte vor fi grila. Testele grila vor cuprinde cate 45 de intrebari, cu exceptia matematicii si fizicii, unde vor fi 30. La terminarea examenului, elevii intra pe rand in clasa, unde profesorii evaluatori (n. red aceeasi cu cei care supravegheaza) le vor corecta lucrarea. Elevii vor fi insotiti pe timpul corectarii de doi martori. La probele orale si la cele tip grila nu se admit contestatii. In Maramures, aproximativ 4100 de elevii aspira la titlul de absolvent cu diploma de bacalaureat.

Verdictele

Desi examenele orale nu au fost grele, elevii sunt nemultumiti de noile reglementari. Si cei care au fost bine pregatiti si cei care stiau de cinci au fost declarati admisi. In anii trecuti, notele de la examenele orale au saltat mediile de bacalaureat. Nemultumirile cele mai aprinse vin din partea elevilor care se orienteaza spre universitatile unde admiterea este pe baza de dosar. Ei sperau note mari la cele doua examene orale pentru a obtine o medie mai mare. Examenul oral de limba romana a venit fara... gramatica! Pe bilet, elevii au fost intampinati de un text la prima vedere si un text dintr-o opera studiata. Pentru ca s-a scos subiectul de teorie, punctul doi facea trimitere la notiunile de teorie literara. La limba moderna, biletele au continut doua subiecte, analiza unui text la prima vedere si o compunere dupa o tema data. Cei mai putin norocosi si etichetati “respinsi” nu vor mai intra la scris. Elevii examinati nu au avut voie sa schimbe biletul ales.

Grile de Bac

Examenele scrise incep luni, 30 iunie, cu limba si literatura romana. Examenul va avea structura din anii trecuti. Miercuri, 2 iulie, vor incepe grilele bacalaureatului. Prima este proba obligatorie a profilului, urmata joi, 3 iulie, de o proba la alegere. Elevii vor incheia turul examenelor vineri, cu proba la alegere corespunzatoare specializarii. Elevii care au avut scutiri la educatie fizica pe mai mult de un semestru nu au putut sa-si aleaga sportul. Ziua cea mare va fi luni, 7 iulie, cand pana la ora 16 se vor prezenta rezultatele. Nemultumitii pot depune contestatie intre orele 16 si 19. Pana in 10 iulie, se vor afisa si rezultatele la contestatii. Inarmati cu un pix si buletin, elevii vor intra in salile de clasa la ora opt. Este indicat sa nu “uite” acasa cunostintele dobandite in cei patru ani de liceu. Bafta, candidatilor!

Mihaela MIHALEA



* Nota doi la Promovabilitate

In Sighet au functionat trei centre in care s-a sustinut examenul de capacitate. An de an, invatamantul decade, din cauza bramburelii si a vesnicelor schimbari impuse de minister, dar si din cauza lipsei de interes si profesionalism a dascalilor si a disparitiei motivatiei elevilor. Situatia s-a reflectat in procentul slab de promovabilitate obtinut la principalele scoli ale municipiului in care s-a nascut laureatul premiului Nobel, Elie Wiesel. Campioana a iesit Scoala nr 2, cu un procent de promovabilitate de 87,75%, urmata de Scoala “George Cosbuc”, ai carei elevi au reusit sa treaca hopul in proportie de 87,07%. Podiumul a fost completat de invataceii de la Scoala “Regele Ferdinand”, cu 76,66% promovati. La distanta s-a regasit Scoala “Dr. Ioan Mihalyi de Apsa”, care era considerata cea mai buna scoala a orasului, dar anul acesta a obtinut un scor de doar 65,47%. La coada plutonului s-a nimerit Scoala nr 11 (doar doi din cei noua elevi candidati au reusit). Maria Kormos, directorul adjunct al Scolii “Dr. Mihalyi de Apsa”, a explicat mecanismul care a dus la obtinerea slabelor rezultate. Una dintre clasele institutiei a fost alcatuita din elevi cu probleme, multi provenind din centrele de plasament. Copiii nu ar fi meritat sa treaca cele opt clase dar li s-a oferit sansa de a accede la vreo scoala de meserii. Acei elevi au tras tot edificiul procentelor in jos, dand cu el de pamant, de i-au sarit fulgii. 106 de elevi au contestat rezultatele obtinute. Maniera de rezolvare a contestatiilor a nemultumit. Lucrarile au fost revizuite la Cluj, iar elevii nu si-au putut vedea propriile greseli. Cam asa s-au disculpat dascalii de partea de vina pe care o poarta. Dar ce pot sa mai spuna cand, un exemplu doar, un elev a avut la scoala media 8,50 la geografie, iar la capacitate a incasat un 3,50? Desi ne cainam de mama focului si juram ca nu-i adevarat, se stie ca s-au dat spagi pentru a se aranja examenele. Cei cu dare de mana si relatii nu si-au lasat genialele odrasle de izbeliste, ci au remediat din mers, cu valuta cinstita, golurile din creierele propriilor progenituri. Luand si acest fapt in considerare, situatia e si mai tragica. Nu mai spunem ca subiectele ingrozitorului examen au fost de o dificultate jenant de redusa.

Teofil IVANCIUC



* Alege-ti PRIMARUL