SOCIAL/ECONOMIC

* Premiile si antipremiile GAZETEI in 2003
Anul economic

* Noutati fiscale

* Bursa vorbelor

* Intunericul maramuresean din mileniul luminii
Dictatura opaitului

* Premiile si antipremiile GAZETEI in 2003
Anul economic

Nu se poate incheia un an fara momentul bilantului si al premierilor. In fond, daca Nastase a avut tupeul sa iasa in public si sa se bata cu caramida in piept, in timp ce-si ridica osanale, noi de ce am sta deoparte?

Alegerea a fost grea. Rezultatul? Stati stramb si judecati drept clasamentul. Alexandru Parjol, managerul firmei IMI SA, este premiat pentru “cel mai parolist manager”, avand in vedere ca promisiunile lui nu sunt vorbe goale. Vasile Deac, patronul de la Grup BD, si-a adjudecat trofeul “Cel mai talentat manager” si nu e vorba doar de calitatile sale vocale. E drept ca omul putea face o cariera de succes ca interpret de folclor, dar nici activitatile sale curente nu il fac de rusine. Robert Henter, patronul magazinului Marinex, a fost ales ca reprezentant al tinerilor care au gustat din mierea succesului si a castigat premiul “Cel mai inspirat boboc”. Eurofoam Poliflex Grup a intrat in top pentru ca a reusit sa aduca orasului “Cea mai confortabila investitie”. Buretele lor e cel mai moale, cel mai colorat si cel mai olandez. Selmont a monopolizat trofeul “Mens sana in corpore sano”. Vreti argumente? E in legatura cu handbalistele care au jucat o finala de cupa europeana. Asta nu inseamna ca mezelurile Selmontului nu ar putea participa la o finala de concurs gastronomic. Complex Rapid SRL a fost aleasa in unanimitate ca fiind “Cea mai gustoasa firma”, iar Stefan Pop, patronul firmei, ar merita si un premiu de popularitate. Banca Comerciala Romana s-a ales cu premiul “Cea mai valabila banca” si acest lucru nu poate fi contestat, mai ales ca impartasim parerea analistilor straini. Banca Transilvania si–a castigat un loc in top ca fiind “Cea mai neaosa institutie financiara”. Argumentele sunt “vizualizabile”. Directia Silvica Baia Mare se poate lauda cu titlul “Cea mai verde reorganizare” petrecuta fara mari tulburari si fara agitatie. Lemn, slava Domnului!, avem, padurari sa fie. Italsofa a fost onorata cu “Premiul pentru implicare in viata cetatii”. Argumente va pot oferi autoritatile locale care au fost mereu sprijinite in actiuni de italieni. La capitolul anti-realizari ne-am limitat la trei antipremii: Trans Gold SA – “Cea mai a(i)urita lingura de lemn”; Casa de Pensii Maramures – “Cea mai penibila institutie bugetara”; Eurolat SA – “Cea mai batjocoritoare companie”. Nu comentam optiunile, cei care ne citesc, le stiu. Premiul special a fost acordat CIMP SA, care si-a adjudecat toate licitatiile posibile si imposibile, dar si premiul “Inutilitatea licitatiei”. Doar asa ii sade bine unuia cu sange albastru, de baron.

Lavinia COTARCEA



* Noutati fiscale

Noul Cod fiscal, care intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2004, are pretentia ca inlatura o serie de nedreptati. O veste buna este faptul ca se limiteaza la 20% procentul cu care Consiliile Locale pot majora taxele si impozitele locale (vechea lege stipula ca procentul de majorare poate fi de maxim 50%). In alta ordine de idei, mostenitorii sunt scutiti de plata taxei de succesiune, daca procedura are loc in primul an de la deces. Sunt scutiti de la plata impozitului pe cladiri cei care au inceput lucrari de reabilitare sau modernizare termica a imobilelor, administratorii parcurilor tehnologice sau de cercetari stiintifice si proprietarii terenurilor degradate sau poluate. Persoanele care au in proprietate mai multe imobile vor fi impozitati in continuare in functie de numarul proprietatilor. In cazul agentilor economici care nu si-au reevaluat cladirile din 1998, impozitul va fi majorat cu pana la 10% din valoarea din contabilitate. Sunt eliminate taxele anuale pentru eliberarea autorizatiilor necesare desfasurarii activitatii, aceasta fiind platita o singura data, la infiintare. Acestea ar fi (bune si rele) noutatile fiscale ale inceputului de 2004.

Lavinia COTARCEA



* Bursa vorbelor

Mda. As fi vrut sa scriu un text frumos de final de an, cu uraturi, urari si urale, dar parca pot? Musai sa va povestesc despre ultimele noutati de prin ograda alesilor. Poate nu o sa va vina sa credeti, dar onor parlamentarii nostri au reusit sa scada accizele la… arme de foc, iahturi si aparatura video! Asta, dupa ce in urma cu cateva zile, majorau accizele la produsele, cica, de lux. Da, sigur, ca iahtul e comparabil cu mamaliga, si pusca de vanatoare cu pita. Tat romanul o sa dea buzna sa-si completeze colectia de iahturi din curte si panoplia din sufragerie, in timp ce facturile la gaz, energie electrica si telefon se vor aduna in stiva, pentru ca, nu-i asa?, romanul nu-si mai permite un bec, o soba si un impuls la telefon. Ce sa va urez pentru anul care vine? Sanatate, sanatate si iar sanatate. Ca-n rest… vorba lui badica a Petrii di pa su’ Deal: Fi-a cumva, ca n-o fost niciodata sa fie nicicum. La multi ani si sa ne intalnim cu totii (dar si cu banii) in anul 2004!

Lavinia COTARCEA



* Intunericul maramuresean din mileniul luminii
Dictatura opaitului

La sfarsit de an 2003, in avantat mileniu III, in Maramures mai exista cateva mii de locuinte care nu sunt racordate la reteaua de distributie de energie electrica. Acolo, oamenii traiesc la lumina opaitului. Becul, televizorul sau frigiderul sunt la fel de inutile ca si productia de rosii la fermele de urangutani.

In Maramures, in plina era IT, exista (cel putin!) 2.602 de case fara curent electric! La recensamantul din 2002, dintr-un total de 182.000 de case, 7.523 de capi de familie au fost nevoiti de realitate sa declare ca se afla in aceasta injositoare stare: a intunericului vesnic. Asta din cauza ca o parte a locuintelor a fost decuplata de la reteaua electrica. Oficialii de la Electrica SA estimau prin toamna ca pentru electrificarea catunelor respective ar fi nevoie de un efort financiar de circa 290 de miliarde de lei. Doar pentru racordarea a sapte mici cranguri de case din Ieud sunt necesare 45 de miliarde de lei, datorita distantelor mari fata de reteaua actuala. Din aceasta cauza (puteti citi: grija fata de semenii nostri) si iarna acesta va fi idilica pentru mii de maramureseni care vor petrece cu nameti pana la burta calului, fara un bec, batar, darmite instalatii de brad sau colinzi depanate de televizor, radio, CD, MP3 sau difuzat on line. Responsabilii Electrica incearca, de capul lor, sa aduca curentul la casele rumanilor izolati. Autoritatile judetene uita mai totdeauna sa mentioneze hiba in maretele si cosmetizatele lor rapoarte, iar cele locale dau din colt in colt cand le vorbesti de lampase, opaite si lumanari. Cele mai mari gauri in sistem se gasesc la nord de Deal, in Maramuresul istoric.

Lista rusinii

Acolo, anul trecut au fost racordate la retea 14 case din catunul Rosia-Budesti, 14 din Plopsor-Ieud si 62 din Poienile de sub Munte. Apoi, in 2003, 34 de gospodarii din catunul Baicu-Dragomiresti s-au dotat cu bec si priza (cu un efort financiar de 8,6 miliarde de lei). Mai raman de rezolvat, printre altele, 43 de locuinte de pe Valea Draguiasa si Valea Morii din Viseu de Jos, 63 de pe Campu Cailor, Slatini, Osoi, Valea Costii si Magura din Salistea de Sus, 22 in Viseu de Sus, 24 pe Valea Negura-Petrova, 24 la Sieut si Podu Ratului-Rozavlea, 7 in Poienile Izei, 13 pe Dealul lui Simon din Borsa, 5 pe Ulita Padurii din Sarasau, si mult mai multe pe care nu le mai mentionam, pentru a nu va plictisi. In catunul Babiciore din Rona de Sus, 54 de case zac in bezna, alaturi de altele din zona Luhei. Pe Valea Neagra din Bistra, ca si in catunul Luhei al Vaii Viseului, idem. Sa nu uitam Sighetu Marmatiei, care are cateva case “uitate” de Electrica pe strazile Campu Negru, Dealu Cetatii si Sugau, fata de care edilii cei “gospodari” ai locului se fac ca ploua atunci cand ninge. Si cam ninge, sincer sa fiu, ca doar d-aia-i iarna. Ei ar prefera sa le duca curent cu galeata, da’ de or iesi iar “fruntasi pe ramura”, pardon, pe judet, la topul oraselor frumoase.

Pe-ntuneric

Stim ca realitatea nu este apetisanta deloc. Ce mai la deal, la vale, nu exista localitate nord-maramureseana care sa nu aiba cateva gospodarii cuplate la curentul rece polar (iarna), ori la cel sub mediteranean (vara), ca “electricul” e departe. In spatiul civilizat, al Europei Unite. In timpul asta, Guvernul isi trambiteaza realizarile pe toate gardurile, parlamentarii isi maresc fondurile si salariile, bosii de la Electrica isi schimba jeep-urile cu altele mai babane, iar alesii locali isi pregatesc cu grija noile minciuni destinate electoratului cel fraier, pentru a mai prinde un mandat. “Sus, pe deal, e-o casa / Si acolo-i mandra mea”, glasuieste trubadurul. Ce mandra, nene, ca pe intuneric, la opait, nu poti sa distingi care-i faina si care-i sluta!

Teofil IVANCIUC